Callatis, oras grecesc in tinutul getilor

Culturile preistorice din zona de varsare a Dunarii s-au inscris in ariile culturale vaste ale civilizatiilor mezolitice si mai apoi neolitice. Inexistenta siturilor paleolitice in aceasta arie a fost pusa si pe seama formarii Marii Negre. Intre 7500 si cca 5500 a. Chr., cresterea nivelului Oceanului Planetar a facut ca Marea Mediterana sa se verse in Marea Neagra, prin canalul Bosfor, inundand si ingloband suprafete uriase de coasta, odata si cu eventuale urme ale locuirilor preistorice. In Dobrogea, cele mai vechi descoperiri care documenteaza o locuire continua se incadreaza undeva intre anii 5500 si 5000 a. Chr. Locuirea corespunde neoliticului dezvoltat (tarziu), cultura Boian pe linia Dunarii si cultura Hamangia pe linia Dunarii si pe litoral.

Descoperiri din Epoca neolitica, din Dobrogea de sud, arata prezenta comunitatilor umane strans legate de sursele de apa dulce. Astfel de comunitati au fost identificate pe valea actualului lac Mangalia. La vest de orasul Mangalia, in zona actualului far de aterizare, a fost documentata o asezare de tip Hamangia, ultima faza a acestui areal cultural. La sud de lac, in estul satului Limanu (zona tabiei) au fost descoperite fragmente ceramice Gumelnita si silexuri. Situl este considerat atat o locuire Gumelnita, cat si o locuire Hamangia. Pe Insula Mica, la cca 3, 5 km vest de satul Limanu, pe lac, au fost descoperite fragmente ceramice Gumelnita, dar si de Epoca bronzului. La sud de lac, pe platoul de langa intrarea in pestera Limanu, fragmente ceramice apartinand culturilor Hamangia si Gumelnita. Pestera de la Limanu, cca 1 km nord de satul Limanu, cu galerii labirintice care se intind pe o lungime de 3. 000 m, are trei zone ocupand intregul deal pe care se afla intrarea. Au fost descoperite fragmente ceramice Hamangia si

Gumelnita, dar si greco‑romane sau inceputul de Evului Mediu. (Nicolaie Alexandru)