Abia în veacul fanariot devine Bucureştiul capitala necontestată a Ţării Româneşti. Devastat de războaie şi năvăliri parcă nesfârşite, îngenuncheat de stihii şi de molime periodice, oraşul izbuteşte să renască de mai multe ori din propria cenuşă, dobândind de-acum un aspect eclectic şi cosmopolit, deopotrivă oriental şi occidental. Oraş al credinţei, împodobit cu nenumărate biserici ce stârnesc uimirea călătorilor, dar şi oraș al deliciilor lumeşti, Bucureştiul domnilor fanarioţi (umili robi ai sultanului la Stambul, suverani atotputernici în Valahia) devine, graţie Academiei de la Sfântul Sava, o lumină a creștinătății din Imperiul Otoman.
Ampla lucrare a lui Tudor Dinu, proiectată în două volume, reînvie convingător imaginea capitalei într-o epocă fascinantă, ce a pregătit trecerea la modernitatea românească.
Volumul de faţă va fi urmat de un al doilea, dedicat altor aspecte ale lumii bucureştene din epoca fanariotă (catastrofele naturale, administraţia oraşului, asistenţa medicală şi socială, viaţa economică, traiul de zi cu zi, viaţa mondenă, învăţământul şi cultura, comunităţile alogene).
Alte titluri pentru TudorDinu (autor):
Oamenii epocii fanariote (2023)
,
Bucureștiul fanariot (Vol. 3) (2023)
,
Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești (2023)
,
Moda în Țara Românească (2023)
,
Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat. Rivalități politice și literare la începutul secolului XVIII (2023)
,
Bucureștiul fanariot (Vol. 2) (2023)
,
