Atacul roiului. Seria Neimblanzitii, partea a II-a

Atacul roiului este al doilea volum al seriei fantasy pentru copii NEIMBLANZITII, continuarea romanului Baiatul care vorbea cu corbii. 

Sinistrul Spinning Man a fost invins, dar un nou personaj malefic se iveste din umbre: Mama Mustelor, cea care are ochi peste tot si este acum in cautarea lui Caw. Ca ultim descendent al stirpei corbilor, baiatul este in posesia unui artefact extrem de puternic, Piatra Noptii. Creata de strabunicul sau, cel mai puternic neimblanzit-corb, Black Corvus, pentru a face bine si a salva neamurile neimblanzitilor de la pieire, Piatra Noptii poate aduce intunericul peste Blackstone daca se afla in mainile cui nu trebuie. Feroce si avida de putere, Mama Mustelor este un astfel de personaj si nu se da inapoi de la nimic pentru a-si atinge scopurile. 

Alaturi de Lydia si corbii sai credinciosi, Caw trebuie sa se lupte inca o data cu neimblanzitii malefici, iar confruntarea ii va da ocazia sa afle mai multe despre istoria intunecatului oras Blackstone, dar si despre cea a neamului corbilor.

Fragment din carte:

"Afara, cei doi corbi faceau exact ce le ordonase Caw, supraveghind imprejurimile. Doamna Strickham conducea cu viteza, aplecata inainte, cu ambele maini strangand cu putere volanul si uitandu-se in oglinda retrovizoare la fiecare cateva secunde. Mai intai o luara pe o ruta care-i ducea doua cvartale departare de rau si abia apoi il traversara. Din cand in cand auzeau sirene, insa niciodata prea aproape. 

Lui Caw ii era rau. Ajunsesera aici numai si numai din vina lui. Selina il dusese de nas. Se stradui sa-si aminteasca intalnirile lor precedente, in cautarea unui indiciu cat de mic. Valul de greata veni parca mai puternic, alimentat de amintiri el in casa parintilor lui, intrebarile ei despre unde locuia acum… lucrase tot timpul pentru maica-sa, ca o spioana a politiei. 

Cum de nu observase nimic, cum de se lasase pacalit? Stia foarte bine cum – mintea ii fusese numai la piatra si la semnificatia ei. Imensitatea propriei prostii il rodea pe interior. 

Dincolo de geamurile masinii, viata orasului curgea pe fagasul obisnuit – oameni in costume care se duceau la serviciu sau mergeau pe strazi tinand in maini pahare cu cafea – iar normalitatea acestui spectacol accentua si mai mult impresia ca traiau un cosmar. Doamna Strickham trase masina in fata bisericii paraginite si coborara toti. Alaturi aterizara Glum si Shimmer. 

– N-am fost urmariti, zise Shimmer. 

– Multumesc, raspunse Caw amortit. 

Ochii lui Glum pareau goi. In ciuda vesnicelor ciondaneli, Caw stia ca Glum tine la Screech ca la un fiu. 

I se zburli parul pe ceafa. Ridica privirea si observa ca toti se uita tinta la el. Crumb, aplecat, cu palmele pe ocoperisul masinii, il fixa manios. Doamna Strickham se uita peste capul Lydiei, pe care-o tinea in brate. "