Incepand cu anul 2014, revista Analele Universitatii din Bucuresti, seria Drept, va fi publicata intr-un singur numar pe an. In paginile acestui numar se regasesc rubricile traditionale (Profesori invitati, Doctrina, Tineri Cercetatori, Varia), dar si rubrici noi (Conferinte, Recenzii, Tendinte europene).
La prima rubrica intitulata Profesori invitati, doamna Anne PONSEILLE prezinta in unicul articol al acestei rubrici, cu un titlu sugestiv „Minimul pedepselor in dreptul francez: intre umbra si lumina”, evolutia in dreptul francez a institutiei pedepsei minime inteleasa ca si cuantum minim al pedepsei instituit de legiuitor, pe care judecatorul cauzei in stabilirea pedepsei concrete, nu il va putea incalca. Aceasta institutie, despre care autoare spune ca a avut o istoria haotica in dreptul francez este tratata in articol prin prisma evolutiei acesteia, autoarea analizand in raport cu fiecare lege penala in vigoare in diferite perioade istorice, aparitia, disparitia si consecintele aplicarii acestei institutii in dreptul penal francez de-a lungul timpului.
La urmatoare rubrica, intitulata Doctrina, lect. univ. dr. Doru TRAILA si drd. Mircea DUB ridica problema calificarii ca si activitate de creditare, cu toate consecintele ce decurg din aceasta, a incheierii de contracte de vanzare cu plata pretului in rate si rezerva proprietatii. Autorii se opresc mai intai asupra problematicii compatibilitatii dintre contractul de vanzare cu plata pretului in rate si rezerva proprietatii si dobanda remuneratorie, element necesar pentru a putea califica o operatiune ca si activitate de creditare, autorii ajungand la mai multe concluzii ce se fundamenteaza pe normele civile de drept comun si opiniile exprimate in doctrina. Mutand apoi discutia pe taramul legislatiei specifice materiei de creditare (Legea nr. 93/2009, O. U. G. nr. 99/2006, O. U. G. nr. 52/2016), autorii prezinta cazurile si conditiile in care o astfel de vanzare cu plata pretului in rate si rezerva proprietatii insotita de dobanzi remuneratorii poate fi calificata ca o activitate de creditare, si deci, aplicabil acesteia, regimul juridic specific instituit prin actele normative mentionate. Apoi, doamna lect. univ. dr. Daniela-Anca DETESEANU si doamna lect. univ. dr. Cristina-Mihaela NICOLESCU ofera o analiza amanuntita asupra situatiei persoanelor transsexuale si transgender, din punct de vedere al statutului lor civil, asa cum este el reglementat in sistemul de drept romanesc. Potrivit autoarelor, aceste persoane se confrunta cu unele impedimente in exercitarea drepturilor lor datorita neajunsurilor legislatiei civile romane in aceasta materie, legislatie care nu cuprinde reguli specifice, dedicate statutului civil al acestora si nici proceduri administrative, judiciare sau medicale clare care sa intereseze probleme cum ar fi: posibilitatea si conditiile necesare de schimbare a sexului, accesul la tratamentul medical specific operatiei de schimbare a sexului, modificarea numelui si a actelor de stare civila. Autorii prezinta in articol, parcursul legal anevoios pentru persoanele transsexuale in a obtine tranzitia in genul in care acestea se identifica, precum si recunoasterea civila a acestei schimbari, de asemenea se analizeaza unele probleme care se ivesc dupa schimbarea sexului, in special cu privire la casatorie.
Urmatoare rubrica, denumita Conferinte, este dedicata Conferintei din 8 noiembrie 2018 de la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti „Journée bilatérale franco-roumaine de l’association Henri Capitant. La protection de la propriété en droit civil et en droit pénal” si cuprinde articole ce trateaza aspecte care privesc ocrotirea dreptului de proprietate prin mijloace civile si penale. Pentru inceput, domnul Alexandre ZABALA de la Universitatea din Bordeaux prezinta o perspectiva noua si interesanta despre cum modelul proprietatii civile care reglementeaza relatia noastra cu lucrurile, astfel cum este recunoscut astazi, este instrumentul institutional care justifica distrugerea treptata a mediului in care traim. Se ridica astfel intrebarea, merita ocrotita o institutie care nu mai ocroteste? Lect. univ. dr. Adina BUCIUMAN in articolul intitulat „Proprietatea in dreptul roman si modelul sau francez: o evolutie in contratimp”, prezinta o comparatie dintre modelul francez de proprietate si replica sa transpusa in dreptul romanesc. Desi Codul civil din 1864 copiaza in intregime modelul revolutionar francez instituit prin Codul lui Napoleon, conceptul de proprietate fiind totusi influentat de contextul social politic din Romania, in evolutia reglementarii s-a constatat o intrerupere a acestei tendinte de a prelua modele din dreptul francez, actual Cod civil ramanand mai degraba fidel modelului traditional de proprietate (Codul civil din 1864), fiind astfel mai apropiat de modelul Codului lui Napoleon decat de actuala reglementare din dreptul francez. Domnul Paul CAZALBOU, in articolul sau, arata cum, in dreptul francez, conceptul de protectie penala a dreptului de proprietate, precum si obiectul si mijloacele sale au transformat notiunea de proprietate, intr-un sens propriu materiei dreptului penal care difera de conceptia atribuita in dreptul civil. Aceasta diferenta intre proprietatea in sens civil si proprietatea in sens penal a fost lamurita de recentele interventii legislative care au survenit in dreptul francez. In dreptul penal roman, notiunea de proprietate si protectia penala conferita acesteia au fost analizate de domnul profesor Valerian CIOCLEI. Protectia penala a proprietatii este una subsidiara, menita sa completeze mijloacele de protectie oferite de celelalte ramuri ale dreptului, atunci cand acestea sunt insuficiente. Acest articol va dezvalui cum o astfel de protectie este asigurata de Codul penal, precum si notiunea si obiectul acesteia. In articolul intitulat „Vanzarea bunului altuia in dreptul civil francez”, domnul Philippe CHAUVIRÉ ofera o analiza a acestei operatiuni juridice in dreptul francez. Daca in dreptul civil traditional, vanzarea lucrului altui primea o interdictie totala, in ultima perioada aceasta este tratata mai nuantat, permitandu-se in multe cazuri o astfel de operatiune. Dupa cum arata autorul articolului, aceasta schimbare de conceptie nu ar trebui sa ne surprinda, ci dimpotriva, trebuie tolerata, din moment ce este adaptata noilor forme de vanzare, in special celor referitoare la bunurile de consum, restabilind astfel o mai clara delimitare intre etapele de formare si executare a contractului. In dreptul penal francez, consecintele vanzarii lucrului altuia sunt analizate de domnul profesor Valérie MALABAT, acesta aratand ca nu exista o incriminare specifica pentru vanzarea lucrului altuia, totusi daca vanzatorul este de rea-credinta, comportamentul sau incadrandu-se pe una dintre incriminarile existente (furtul, abuzul de incredere, tainuire) se poate activa raspunderea penala, existand insa, o incertitudine cu privire la vanzare unui bun imobil care apartine altuia decat vanzatorului. Din perspectiva victimei, in cazul comiterii unei infractiuni, autorul arata ca instanta penala nu poate dispune anularea contractului fraudulos sau restituirea lucrului ci doar acordarea de despagubiri. In ultimul articol al acestei rubrici doamna lect. univ. dr. Andra-Roxana TRANDAFIR prezinta consecintele vanzarii lucrului altuia in dreptul penal roman. Autoarea analizeaza infractiunile incidente pentru astfel de operatiuni, dintre care amintim abuzul de incredere, gestiunea frauduloasa, delapidare. De asemenea, se face analiza posibilelor ipoteze in care astfel de fapte, chiar prevazute de legea penala, nu prezinta caracter antijuridic, neconstituind deci infractiuni (incidenta cauzei justificative a starii de necesitate sau a exercitare unui drept). Autorul analizeaza, de asemenea, si consecintele din procedura penala care se produc drept urmare a angajarii raspunderi penale a vanzatorului pentru comiterea uneia dintre infractiunile mentionate.
La urmatoarea rubrica, intitulata Recenzii, doamna profesor Adriana ALMASAN arata cum terminologia juridica care ar trebui sa aiba menirea sa simplifice si sa eficientizeze discursul scris al juristilor, indiferent de forma pe care acesta il imbraca (contracte, legislatie, literatura juridica documente prezentate in instanta) s-a transformat intr-un limbaj juridic imprecis, pompos si pedant, ce asigura rareori transmiterea eficienta a informatiilor. Autoarea atrage atentia asupra necesitatii simplificarii acestui limbaj, precum si a asigurarii accesibilitatii acestuia.
La rubrica Tendinte europene, doamna Mihaela Augustina DUMITRASCU, in articolul intitulat „Cultura – Parte componenta a relatiilor internationale ale Uniunii Europene”, prezinta un studiu elaborat despre cum Uniunea Europeana si institutiile sale abordeaza cultura atat in interiorul organizatiei – din punct de vedere al atribuirii competentelor, actiunile intreprinse de Uniune in acest domeniu vin in completarea masurilor nationale – cat si ca element al relatiilor sale internationale – UE angajandu-se sa transforme diversitatea culturala intr-un element esential al actiunii sale externe si sa confere Europei un rol cultural mai activ in relatiile internationale. Nu in ultimul rand, autoarea analizeaza cum multiculturalismul se prezinta in acest moment in cadrul UE, in contextul special si complex al migratiei.
La rubrica Tineri cercetatori, domnul Vlad-Cristian SOARE, intr-un articol de drept administrativ, trateaza unele probleme de interpretare privind constitutionalitatea si capacitatea juridica a subdiviziunilor administrativ-teritoriale. Autorul arata ca reglementarea subdiviziunilor administrativ-teritoriale sub Legea 2/1998 a supravietuit schimbarii de regim politic, survenit odata cu Revolutia din 1898, fiind totusi modificata si completata prin dispozitiile noii Constitutiei si a Legii nr. 255/2001, iar mai tarziu prin Codul administrativ. Astfel, in actualul context legislativ, autorul ridica problema legata de cine poate constitui subdiviziuni-administrativ teritoriale, de asemenea, daca rezolvarea gasita la aceasta problema nu conduce la o posibila interpretare neconstitutionala. Se mai trateaza problemele de interpretare cu privire la capacitatea juridica a acestor subdiviziuni administrativ-teritoriale. Urmatorul articol, al domnului Dorel HERINEAN isi propune studierea modalitatii in care se formeaza legatura subiectiva intre persoanele juridice si persoanele fizice care actioneaza in interesul, obiectul de activitatea sau numele acestora. Analiza se bazeaza pe o clasificare a persoanelor fizice care pot atrage raspunderea penala a persoanei juridice, respectiv decidenti si executanti. De asemenea, o alta distinctie pe baza careia este structurata analiza este cea intre etapa subiectiva si etapa obiectiva in care se contureaza vinovatia si raspunderea penala a persoanei juridice. Pornind de la aceste distinctii, se realizeaza o analiza intr-o modalitate structurata, in cadrul careia se verifica interactiunile dintre persoanele fizice si juridice, se ridica probleme si, pe alocuri, se propun solutii raportat la formele de vinovatie si formele de participatie care pot fi incidente. In finalul articolului, autorul face o propunere generala de reglementare pentru problema participatiei penale a persoanei juridice. Ultimul articol al acestei rubrici, apartine domnului George-Alexandru LAZAR, care prezinta unele criterii de evaluare a vinovatiei persoanei juridice, in contextul raspunderii penale. Autorul explica evolutia standardului de proba al laturii subiective, calificarea vinovatiei in intentie, culpa sau praeterintentie, in cazul infractiunilor comise de persoana juridica. Se arata ca acest standard de proba, indiferent de modalitatea in care s-a dezvoltat (legislativ sau jurisprudential) a avut ca scop asigurarea unei proceduri echitabile in materie penala.
Rubrica Varia prezinta Conferinta internationala „The Challenges of Regulating and Enforcing Competition Law” organizata de Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti in cooperare cu Consiliul Concurentei, in 14 si 15 noiembrie 2019. Prezentarea conferintei urmeaza a fi publicata intr-un volum viitor al acestei reviste.
