Cea mai longevivă supraviețuitoare a Holocaustului
Născută în 1903 în Praga monarhiei habsburgice, Praga lui Franz Kafka, a lui Max Brod și a lui Felix Weltsch, oaspeți frecvenţi în casa familiei sale, ea îşi descoperă devreme dragostea pentru muzică şi ajunge printre cei mai renumiţi pianiști din oraș.
Este însă expusă ostilităţii antisemite încă din copilărie, iar în 1942 mama ei este deportată. Decizia curajoasă de a asculta ultimul sfat al mamei, de a exersa cele 24 de Studii de Chopin, piesele de pian cele mai dificile din punct de vedere tehnic, care le ridică probleme până şi celor mai mari interpreţi, a făcut-o să înțeleagă un adevăr simplu: muzica poate salva sufletul, fiind o cale spre mântuire.
Curajul, optimismul și muzica au fost cele trei secrete care au ajutat-o şi în momentele de cumpănă prin care a trecut după ce a fost deportată la Theresienstadt, odată cu soțul ei și cu fiul lor în vârstă de șase ani. În cele peste o sută de concerte susţinute în lagăr, ea le-a insuflat speranţă deținuților, în mijlocul unei lumi de foamete, suferință și moarte.
A fost nevoită să sufere și după eliberare, sub teroarea lui Stalin, să emigreze în Israel și apoi la Londra, unde s-a stins din viață la vârsta de 110 ani, în februarie 2014.
The Lady in Number 6: Music Saved My Life, filmul regizat de Malcolm Clarke şi dedicat acestei femei fără seamăn, ce şi-a învins moartea, a câştigat în anul 2014 Premiul Oscar pentru cel mai bun documentar de scurtmetraj.
