Rugăciunea este cea mai puternică formă de energie pe care o poate genera cineva.
"În căutarea excelenței" de O. P. Ghai este o antologie despre puterea rugăciunii. Poeme, rânduri bogate, perle de înțelepciune din toate religiile lumii, adunate de autor în scopul atingerii excelenței în orice domeniu al vieții și a dobândirii unei stări de fericire și pace mentală.
Rugăciunea. O forţă energizantă
Rugăciunea este absolut necesară în procesul de eliberare a energiei spirituale.
Oamenii se roagă mai mult în prezent decât în trecut, întrucât ei au constatat că rugăciunea le conferă un spor de eficienţă personală. Rugăciunea îi ajută să capteze anumite forţe spirituale şi să le utilizeze apoi în mod eficient.
Un faimos psiholog a spus: „Rugăciunea este cea mai mare putere pe care fiinţa umană o are la dispoziţie pentru a-şi rezolva problemele personale. Această putere mă umple de uimire.”
Puterea rugăciunii este o formă de manifestare a energiei. Aşa cum există anumite procedee tehnice pentru a elibera energia atomică, tot astfel există procedee ştiinţifi ce pentru eliberarea energiei spirituale existente în fiinţa umană, utilizând mecanismul rugăciunii. Demonstraţii ale modului cum acţionează această forţă energizantă sunt evidente.
Puterea rugăciunii se manifestă până şi în încetinirea procesului de îmbătrânire, împiedicând sau limitând deteriorarea corpului fizic odată cu trecerea anilor. Nu este neapărat necesar ca, pe măsură ce acumulăm ani de viaţă, să ne pierdem energia vitală de bază şi să devenim slabi şi apatici. Nu este nevoie ca spiritul nostru să piardă din vigoare, să devină uscat şi mărginit. Rugăciunea ne împrospătează spiritul în fi ecare seară şi ne reînnoieşte puterile în fiecare dimineaţă. Ne îndrumă în problemele noastre de viaţă, atunci când este corect făcută, şi permite accesul la rezervorul imens de energie al subconştientului. Ne pune în legătură cu forţele care determină dacă acţiunile noastre sunt corecte sau greşite. Rugăciunea are puterea de a ne menţine în sfera deciziilor benefice. Rugăciunea care ne conduce către subconştient are puterea de a ne transforma lăuntric profund. Ea eliberează uriaşe rezerve de energie, şi-i permite apoi acesteia să curgă liber prin noi.
– Norman Vincent Peale
Rugăciunea. Antrenament al spiritului
Rugăciunea este o practică, un antrenament al spiritului, aşa cum mersul pe jos este un exerciţiu pentru corpul fizic. Dacă înţelegi pentru ce te rogi, este minunat şi încântător. Dar şi dacă nu înţelegi, faptul de a te ruga îţi întăreşte spiritul.
Am cunoscut în Japonia o fetiţă de patru ani care, după ce s-a jucat întreaga zi cu prietenii ei americani şi japonezi, a cerut permisiunea să se roage aşa cum obişnuia în fiecare seară, cu cuvintele ei. Atunci a spus: „Îţi mulţumesc, Doamne, pentru ziua aceasta foarte frumoasă.” Apoi a ezitat un moment, timp în care se gândea dacă să continue sau nu, după care, cu deplină sinceritate, a adăugat: „Sper că şi Ţie Ţi-a plăcut.”
Această rugăciune implică faptul că dacă recunoştinţa este sinceră, ea trebuie să aibă legătură cu acţiunile noastre. Este o manifestare de recunoştinţă a-I spune lui Dumnezeu: „Sper că faptele mele din ziua care se încheie acum Ţi-au plăcut.”
– Joe J. Mickle
Credinţa este Putere
Este greu să găseşti un mare om care să fie ateu. Cei care se îndoiesc nu au un ţel. Scepticii nu dăruiesc. Cinicii nu creează. Credinţa este marea putere fără de care niciun om nu-şi poate realiza întregul potenţial. Niciun om nu poate valorifica toate posibilităţile unei vieţi, decât numai dacă nutreşte convingerea profundă că viaţa sa este importantă în eternitate şi că munca lui, bine făcută, face parte dintr-un plan cosmic.
Fie să mă nasc din nou şi din nou, şi să trec prin mii de suferinţe, astfel încât să-L pot venera pe singurul Dumnezeu care există, pe singurul Dumnezeu în care cred, Cel care este suma tuturor sufletelor – şi care este, mai presus de toate, Dumnezeul celor slabi, al celor nefericiţi, al celor săraci, al tuturor raselor şi al tuturor speciilor.
Religiile lumii au devenit parodii fără viaţă. Lumea are nevoie în prezent de forţă morală. Are nevoie de acele spirite a căror existenţă este asemeni unei flăcări, plină de iubire şi altruism, are nevoie de iubirea care poate da fiecărui cuvânt putere de tunet.
Înainte de toate, tinerii noştri ar trebui să fie puternici. Religia va veni după aceea. Fiţi puternici, tinerii mei prieteni. Vă veţi afla mai aproape de Dumnezeu prin fotbal decât prin studiul Gitei.
Acestea sunt vorbe pline de îndrăzneală, ştiu, dar trebuie să vi le spun pentru că vă iubesc. Ştiu prea bine unde strâng pantofii, am acumulat un pic de experienţă. Veţi înţelege Gita mai bine cu bicepşii, cu muşchii care vă vor face puternici.
– Vivekananda
