1848 in Tarile Romane. Studii

1848 in Tarile Romane. Studii – Nicolae Isar

Revolutia de la 1848 in Tarile Romane, ca parte a revolutiei europene, de-a-lungul timpului, a suscitat interesul insistent al istoricilor si oamenilor de cultura romani, in general, a avut un real impact asupra spiritului public romanesc.

Preocupati si noi, de multe decenii, de acest eveniment de exceptie in istoria romanilor, in volumul de fata ne-am propus sa strangem la un loc studiile noastre imprastiate in diferite publicatii stiintifice, ulterior multe dintre ele editate in unele dintre cartile noastre, sinteze sau antologii, cu tematici mai ample, aparute in ultima vreme. In acest fel, incercam sa punem la dispozitia cititorului interesat un volum unitar, sub titulatura Revolutiei, menit, poate, sa surescite apetitul lecturii.

Intr-o prima sectiune, am reprodus in acest volum o sinteza asupra Revolutiei de la 1848 in Tarile Romane – o sinteza care a constituit obiectul preocuparilor noastre de-a-lungul timpului. Am incercat sa subliniem aici caracterul specific al desfasurarii evenimentelor revolutionare in diferitele provincii romanesti, in raport cu situatia lor geo-politica specifica. Totodata nu am pierdut din vedere identitatea de idealuri si sperante dintre revolutionarii romani de o parte si alta a Carpatilor „mesajul pan-romanesc” relevat de aceste evenimente.

Sinteza, de fapt, este o reeditare partiala a volumului publicat de noi in anul 2008 in Editura Universitara, sub titlul Revolutia de la 1848 in Tarile Romane. Cu un studiu privind personalitatea lui N. Balcescu in viziunea lui N. Iorga, volum insotit de texte si cu o prefata semnata de Acad. Dan Berindei. Volumul a aparut intr-un tiraj foarte redus, repede epuizat, reeditarea lui intr-o forma prescurtata, impunandu-se de la sine.

Intr-o a doua sectiune a volumului de fata, am reprodus aici o serie de comunicari sustinute de noi la diferite manifestari stiintifice, ele vizand aspecte importante ale Revolutiei: specificul Revolutiei din Tara Romaneasca, opiniile lui N. Iorga despre Revolutie, rolul traditiei crestine in desfasurarea acesteia, in sfarsit, despre activitatea revolutionarilor romani in emigratie.

Sunt acestea comunicari stiintifice, puse sub semnul unor incercari de sinteza, pe care le regasim intr-o alta lucrare a noastra, aparuta foarte recent, in 2012, in aceeasi Editura Universitara, sub titlul Emancipare si modernizare la Romani (1848-1918); or ni s-a parut obligatoriu, ca ele, desi editate recent, sa-si regaseasca locul intr-un volum precum cel de fata, care isi propune, sub raport tematic, sa confere o imagine de ansamblu asupra contributiilor noastre la cunoasterea si intelegerea evenimentelor de la 1848 pe teritoriul Tarilor Romane.

Intr-o a treia sectiune a volumului, plasata sub titlul „Figuri dela 1848”, reeditam aici studii privind activitatea si personalitatea unor lideri de seama de la 1848, precum N. Balcescu si I. Heliade Radulescu, dar si a unor revolutionari mai putin cunoscuti, precum Scarlat Varnav, pictorul Barbu Iscovescu, ofiterul Al. Christofi.

Tot aici ne referim la semnificatia intalnirilor dintre domnitorii Gheorghe Bibescu si Mihail Sturdza, din ajunul declansarii Revolutiei din Tara Romaneasca, intr-un studiu care deschide aceasta sectiune, voind a plasa pe cei doi domnitori, daca nu in categoria liderilor, in seria „figurilor” de la 1848.

Referindu-ne la unele studii din aceasta sectiune, trebuie sa precizam ca ele au fost editate in volumul nostru, Din istoria generatiei dela 1848. Revolutie-exil-destin istoric, aparut in 2006 in Editura Universitara din Bucuresti, cu o prefata de acad. Dan Berindei. De asemenea, un studiu din aceasta sectiune, privitor la activitatea capitanului revolutionar Al. Christofi in exil si relatiile lui cu ceilalti exilati, a fost publicat recent ca introducere la alta lucrare a noastra, Memoria exilului pasoptist. Alexandru Christofi  in corespondenta cu Christian Tell (1852-1856), aparuta in 2010, in aceeasi editura, cu o prefata semnata de acelasi ilustru exeget, Acad. Dan Berindei.

In sfarsit, ultima sectiune a volumului, pusa sub titlul „Epoca pasoptista in marturii franceze”, incorporeaza studiile publicate initial in diferite periodice istorice, iar ulterior, completate si prelucrate, intrand in structura volumului nostru, Marturii si preocupari franceze privitoare la romani. Secolele XVIII-XIX, aparut in anul 2004 in Editura Universitatii din Bucuresti.

Este vorba de contributii stiintifice relevand rolul important al publicistilor francezi in sprijinul cauzei romane, in Revolutia de la 1848 din Tarile Romane, precum si, in general, in epoca de la 1848, avand drept corolar acest important eveniment. Regasim aici, in aceasta sectiune a volumului, date interesante privind activitatea si personalitatea unor publicisti de seama, cum au fost F. Colson, Saint- Marc Girardin, A. Ubicini, dar si privitoare la un personaj necunoscut, precum capitanul-diplomat Sabatier.

Dupa aceasta prezentare a structurii volumului, sa precizam ca nu am inclus aici si alte studii ale noastre, mai putin semnificative si care, oricum, din motive de economie de spatiu, nu puteau sa-si gaseasca locul aici. (Vezi de pilda, Pozitia lui Eufrosin Poteca privind problema agrara in epoca de la 1848, in “Analele Universitatii Bucuresti”, Istorie, 1974, nr. 1; Problemele  scolii si dascalii dela „Sf. Sava” in revolutia dela 1848, in vol. Omagiu istoricului Constantin Buse, Focsani, 2004; Doua publicatii din timpul Revolutiei de la 1848, in „Revista de istorie”, 1985, nr. 2; Observatiile economistului N. Rosetti–Roznovanu privind problema agrara si cauzele miscarii revolutionare de la 1848 din Moldova, in „Revista arhivelor”, supliment, 1973; J. A. Vaillant si profesorii francezi din cadrul Colegiului „Sf. Sava” (1829-1848), in „Analele Universitatii Bucuresti”, Istorie, 1972, nr. 2; L’„Itineraire” de Cochelet – un encien écrit français, peu connu, sur les Roumains, in „Revue des études sud-est européennes”, 1987, nr. 2; Jules Brun et ses préoccupations concernant l’histoire moderne des Roumains, in “Revue roumaine d’histoire”, 1986, nr. 4; A. Ubicini si cauza Unirii Principatelor, in „Revista de istorie”, 1987, nr. 1; A. Ubicini – A. D. Xenopol, Un dialog istoric-literar pe marginea „Memoriilor” lui Heliade asupra revolutiei de la 1848, in „Manuscriptum”, 1990, nr. 1-2; Saint-Marc Girardin si conceptia sa privind unitatea europeana la jumatatea secolului al XIX-lea, in „Timpul istoriei”, II, 1998 si altele).

In concluzie, fiind vorba de un volum care, prin titlul sau, 1848 in Tarile Romane, indica o tematica speciala referitoare la acest eveniment de exceptie din istoria romanilor, speram ca el sa raspunda interesului specialistilor, precum si cititorilor de rand, doritori sa cunoasca momentele de seama ale istoriei noastre nationale.

Autorul