101 libertăți în vremea pandemiei

"În pofida a ceea ce spun articolele de presă, că autorii care scriu despre pandemie ar face-o pentru „speculație financiară”, considerăm că afirmația are un aer de superioritate. Cel mai probabil, există un număr infim de scriitori care doresc să fie mai vizibili în această perioadă și încearcă să profite de subiectul pandemiei. În cazul nostru, lucrurile nu stau așa. Grija pentru societate și destinul ei ne-a îndreptățit să lucrăm la un îndrumar; un rețetar gândit psiho-social, plecând de la comportamentele observate.
101 libertăți în vremea pandemiei. Realități psiho-socio-comportamentale ale românilor se prezintă sub formă unor observații și analize de teren. Aceste observații le-am raportat la știință și psihanaliză, din dorința de a oferi plus-valoare.
Ideea cărții a venit de la gândul că populația românească trebuie/ar fi trebuit să aibă acces la un Registru Național al propriilor libertăți într-o astfel de perioadă. Așa cum te duci la Registrul Național al Infractorilor Sexuali și cauți ce ai nevoie, așa și în cazul libertăților.
De-a lungul scrierii, libertățile au suferit transformări. Au fost scrise pe nerăsuflate, în funcție de elementele noastre creative. Unii ar numi-o inspirație. Alții, originalitate. Rostul libertăților s-a decis când am identificat trei dimensiuni macro prin care ele ar putea fi valorificate de cititor, la nivel mental: psihologic, social și comportamental.
Cum am amintit, am analizat libertățile dintr-o dublă triplă perspectivă. Pe de-o parte, din perspectiva a trei dimensiuni: psihologică, socială și comportamentală. Psihologică – pentru că totul a trecut prin filtrele psihice ale fiecăruia. Social – pentru că, inevitabil, omului nu-i este dat să trăiască în izolare, iar comportamental, pentru că prin modul în care am răspuns stimulilor interni (afectivi, emoționali) și a celor externi (interdicții prin ordonanțe militare, declarații pe propria răspundere, purtatul măștilor și a mănușilor etc.), am acționat sau reacționat. Practic, libertățile au fost analizate atât ca efect al unui mix de noi împrejurări, cât și ca posibilitatea unor alternative de a vedea viața.
Cunoașterea/observarea unei palete largi de comportamente, atitudini, stări care, explicate, deschid ochii cititorului a făcut parte din obiectivele acestei cărți. Ne-a interesat să-i oferim cititorului posibilitatea de a reflecta asupra acestor libertăți. Pandemia ne-a acutizat simțurile și orice interzicere ne-a inflamat în spațiul psiho-social. La polul opus, dar și ca o continuitate, ideea unor libertăți care să dăinuie în timp, indiferent de etapele pandemiei – pre-, în- și post- – a prins viață în momentul instalării panicii, în urma aflării despre primele ordonanțe militare. Simptomele psihologice, sociale și comportamentale din primele zile ale pandemiei au avut un rol maximal în decizia de a pune pe hârtie sugestii de a trece mai ușor peste ceea ce ar putea fi numit. Într-un sens larg, cele 101 de libertăți au o pretenție modestă de a ține loc acelui psihoterapeut bun care ne-ar fi ajutat să trecem mai repede peste impasurile provocate de SARS-COV-2.
Recomandăm lectura publicului larg, cât și iubitorilor și pasionaților de psihologie, psihanaliză, sociologie, psihiatrie, drept; în general, celor proveniți ca formare din științele socio-umane, care doresc să găsească răspunsuri și perspective." – Alin Leș

Alte titluri pentru AlinLeș (autor):

Impenitența socială. Neputința de a accepta neconvenționalul (2021)

,