Păsările

Unele zile sunt diferite. Astazi devenit ieri nu seamana cu maine ce va fi astazi. Exista zile care au ceva in plus fata de celelalte. Dar ce le deosebeste oare? Temperatura aerului? Directia vantului? Trilul pasarilor? Ei bine, da! Pasarile! Cel putin, in povestea „Pasarile”, scrisa de Germano Zullo si ilustrata de Albertine, ele reprezinta semnificativul. Sau detaliul. Sau insesizabilul care face diferenta.

Asadar, un card de pasari, un barbat si o autoduba. Barbatul deschide usa masinii si toate pasarile pe care le transporta zboara. Cu exceptia uneia. Aripile o inalta spre cer si pe aceasta, abia dupa gustarea impartita cu soferul si dupa cateva lectii de zbor improvizate. Pasarea isi ajunge din urma suratele, dar numai pentru a se reintoace la masina de transport. Care sa fie totusi sensul gestului ei?

Pe scurt, aceasta ar fi epicitatea recognoscibila in… ilustratiile cartii. Cu toate acestea, derularea evenimentelor din planul vizual nu poate fi apropriata decat prin perspectiva mesajului textual, semantismul operei fiind revelat de simbioza celor doua planuri. Abstract, laconic si totodata percutant, discursul problematizeaza prezenta detaliului in viata individului. Insa, numai corelarea celor doua receptari – cea literara si cea grafica – desvrajeste valoarea si inraurirea lui in viata fiecaruia.

Din acest punct de vedere, figura barbatului este una generica, iar masina lui rosie metaforizeaza cotidianul existential. Pasarile, diferite coloristic si structural, reprezinta evenimentele felurite pe care individul le traieste, respectiv intamplarile care trec, zburand fara intoarcere. Iar intre acestea se distinge detaliul, acel ceva care confera distinctie unei zile in raport cu alta.

De cele mai multe ori insa, el nu se evidentiaza, fiind tainuit de banalitatea prezentei si a infatisarii. In plus, manifestarea potentialului sau este strans legata de abilitatea noastra de a-l percepe – fie cautandu-l, fie descoperindu-l. Cu toate acestea, privirea initiata in a scruta realitatea intelege remarcabilul si reuseste sa-l recepteze in sensul sau hiperbolic de adevarata comoara. Detaliul este cel care imbogateste clipa, cel care poate schimba lumea: el isi gaseste obarsia in launtrul fiecaruia si se reflecta in actiunile si-n gesturile pe care le proiectam asupra aproapelui. Dar si in cele care se revarsa asupra noastra. In fond, ilustratiile surprind consecinta actiunii barbatului de a fi ajutat pasarea neagra si-i confera valoare simbolica odata cu zborul din final.

Cartea „Pasarile”, scrisa de Germano Zullo si ilustrata de Albertine, confrunta lectorul cu o oglinda livresca. Astfel, capabilitatea de a recunoaste detaliul in linearitatea cotidiana rezida in putinta de a cultiva detaliul, mergand in intampinarea Celuilalt. Dar si de a ne asuma valorile propagate. Devenim detaliile pe care le raspandim in jurul nostru.