Masina domnului Pleasca

Este o zi frumoasa, asa ca domnul Pleasca porneste la o plimbare cu masina. Dar ii ies in cale copiii, iepurele, motanul, cainele, porcul, oile, gainile, vitelul si capra. Cu totii sunt dornici sa-l insoteasca. Nu dupa mult timp, vremea se schimba si incepe sa ploua. Rotile nu mai pot inainta pe pamantul noroios, iar masina se impotmoleste de tot. Vrand-nevrand, toti trebuie sa coboare si sa-i dea o mana de ajutor domnului Pleasca. Vor reusi, oare, sa scoata masina din noroi si sa ajunga inapoi acasa?

„Incet, incet, drumul s-a prefacut in noroi, iar rotile au inceput sa se invarta in gol. Domnul Pleasca s-a uitat la dealul din fata lor.

– Cineva trebuie sa coboare si sa impinga, a spus.

– Eu nu, a spus capra. Sunt prea batrana.

– Nici eu, a spus vitelul. Sunt prea tanar.

– Nici noi, au spus gainile. Noi n-avem cum impinge.

– Nici eu, a spus oaia. Daca racesc?

– Nici eu, a spus purcelul. Mi-a intrat un os in copita.

– Nici eu, a spus catelul. Da’ pot sa conduc, daca vrei.

– Nici eu, a spus motanul. Mi se murdareste blana.

– Nici eu, a spus iepurasul. Nu ma simt prea bine.

– Nici eu, a spus fetita. El e mai puternic.

– Nici eu, a spus baietelul. Ea e mai mare.”

„Exista o conceptie gresita conform careia cartile ilustrate pentru copii ar trebui sa fie incarcate de culoare si elemente decorative pe fiecare pagina. Este ca si cum ai spune ca o piesa muzicala de succes ar trebui sa abunde de note puternice. Imbinarea sunetelor intr-o compozitie armonioasa care se dezvolta gradual este ceea ce face muzica interesanta.” John Burningham