Pachetul contine:
Vol. 1: Partea introductiva.
Vol. 2: Partea generala: Raportul procesual penal, Jurisdictiunea, Competenta, Subiectii procesuali, Actiunea penala, Actiunea civila, Chestiunile prejudiciale.
Vol. 3: Partea generala (continuare): Acte, termene, nulitati si masuri procedurale: probele.
Vol. 4: Partea speciala: Fazele procedurale, Dispozitiuni comune, Primele cercetari, Urmarirea, Instructia, Judecata, Caile de atac, Executarea, Proceduri speciale, Reforma justitiei.
In materia dreptului, domeniu atat de supus astazi schimbarilor legislative, reeditarea unei lucrari la mai bine de sapte decenii de la prima sa aparitie poate ridica unele intrebari. De ce ar fi necesara reeditarea unui tratat de drept procesual penal, elaborat in perioada de aplicare a Codului de procedura penala din 1936, din moment ce, intre timp, alte doua coduri, cel din 1968 si cel din 2010, au fost adoptate? Astazi, cand invatarea dreptului si stiintele juridice sunt atat de ancorate in textul de lege, care este rostul unei lucrari scrise pe baza unui cod ce nu mai este in vigoare? Astazi, cand justitia penala pare a fi asediata de atat de multe probleme contemporane, de ce ar fi necesara reeditarea unei lucrari aparute in anii 1946 (primele trei volume) si 1948 (al patrulea volum)?
Anticipand aceste intrebari, in prefata primului volum, semnata la Cluj in data de 8 noiembrie 1946, Traian Pop a consemnat:
„Importanta deosebita a Partii introductive consta in faptul ca ea ne infatiseaza permanentele, constantele dreptului procesual penal. Iar principiile si sistemele sus amintite formeaza tezaurul dreptului procesual penal. Aceste constante si aceste principii sau sisteme mai au si o valoare, am putea zice, universala.
De unde urmeaza ca studiul din Partea introductiva se impune pe primul plan al studiului dreptului procesual penal; este cel mai rezistent vremurilor, cel mai fundamental si universal.
Astfel, continutul Partii introductive, asa cum il concepem noi, ramane pururi de actualitate, ori ce modificari ar suferi dreptul pozitiv si ramane o sursa de informatie si documentare pentru legiuitor si jurist.
Cunoscand regulile de functionare si aplicare a legii, precum si principiile fundamentale si sistemele procedurale penale, poti grefa pe ele sistemul pozitiv cel mai adecvat necesitatilor din fiecare moment istoric, poti intelege ratiunea diferitelor institutiuni, poti sa te orientezi in mijlocul controverselor spre solutiunea justa, si poti gasi explicatiunea si coherenta sau incoherenta oricarei dispozitiuni pozitive.
Nu se poate dobandi o pregatire stiintifica fara cunoasterea acestui fundament stiintific, pe care il formeaza aceste principii si sisteme, cu formularea si critica lor”.
Dincolo de norma, care, prin natura ei, este supusa schimbarii, ratiunea unor institutii si conceptia procesuala care sta la baza acestora sunt mult mai stabile in timp si ne ajuta sa intelegem sistemul procesual in ansamblu, precum si solutiile pe care, in functie de contextul istoric, dreptul pozitiv le promoveaza. Astfel, din aceasta perspectiva, tratatul lui Traian Pop isi pastreaza actualitatea in perioada contemporana.
