Hidrologie

Hidrologie – Daniel Constantin Diaconu

 Apa reprezinta unul din elementele naturale indispensabile existentei lumii vii. Ea are are un rol fundamental in desfasurarea proceselor naturale (fizico-chimice, biologice, climatice, in modelarea reliefului) si a activitatilor social-economice, constituind un mijloc important  de comunicatie si de aparare, o materie prima pentru industrie, o sursa apreciata pentru energie, pentru irigarea culturilor, alimentarea populatiei.

 Prin diferitele ei forme de manifestare si prin larga raspandire pe care o are, apa alcatuieste unul dintre cele mai extinse invelisuri ale Terrei, cunoscut sub numele de HIDROSFERA. Acesta se afla in relatii de interactiune si influenta reciproca cu celelalte sfere ale Pamantului (atmosfera, litosfera si biosfera). 

 Stiinta care se ocupa cu studiul diferitelor unitati acvatice, cu fenomenele si procesele dinamice, fizice si chimice specifice acestor unitati, precum si cu modul de folosinta a apelor pentru diferitele necesitati social-economice este HIDROLOGIA. Ea este definita pe scurt stiinta apelor sau stiinta care studiaza hidrosfera. 

 In cadrul Hidrologiei, pot fi distinse doua mari domenii: hidrologia marilor si oceanelor si hidrologia uscatului sau hidrologia continentala. Prezentul curs, cu exceptia primei parti, se refera la hidrologia continentala si abordeaza probleme specifice pentru cinci dintre subdomeniile sale majore, si anume: potamologia (studiaza apele curgatoare, dinamica lor, regimul scurgerii si parametrii hidrologici care le sunt caracteristici, bazinele hidrografice, proprietatile fizico-chimice ale apei raurilor); limnologia si telmatologia (se ocupa cu studierea genezei si evolutiei unitatilor lacustre, baltilor si mlastinilor, a caracteristicilor fizice si chimice ale apei, precum si a dinamicii si procesele de sedimentare din cuprinsul acestor unitati acvatice); glaciologia (cerceteaza modul de formare a ghetarilor, dinamica, actiunile lor de eroziune, transport, acumulare, tipurile de ghetari si raspandirea lor); hidrogeologia (studiaza caracteristicile straturilor acvifere, evolutia suprafetelor piezometrice, circulatia apelor subterane, modalitatile de explorare si exploatare a acviferelor).   

 Lucrarea de fata se adreseaza, in principal, studentilor de la diferitele domenii si specializari din cadrul Facultatii de Geografie a Universitatii din Bucuresti, ce urmeaza atat cursurile la zi, cat si formele de Invatamant Deschis la Distanta (IDD) organizat de CREDIS si de Invatamant cu Frecventa Redusa (IFR). In acelasi timp, lucrarea poate fi utila profesorilor de geografie din invatamantul preuniversitar in vederea pregatirii pentru obtinerea diferitelor grade didactice, precum si tuturor celor interesati de domeniul hidrologiei. 

 Prezentul curs constituie o noua editie, revizuita si completata, a lucrarilor anterioare de HIDROLOGIA USCATULUI publicate in anul 2003 de editurile Universitara si Credis. Completarile constau, in principal, in introducerea la sfarsitul partilor majore a unor teme si lucrari practice adecvate anumitor probleme din continutul temei. In acelasi timp, actuala  editie reprezinta o varianta sintetizata a cursului de HIDROLOGIE publicat in 2001 si 2002 de Editura Universitatii din Bucuresti si pe care il recomandam pentru completarea informatiilor. 

 Cursul este structurat in patru parti principale, care acopera problematica esentiala a hidrologiei continentale: I. Probleme generale de hidrologie; II. Apele subterane (Hidrogeologie); III. Hidrologia raurilor (Potamologie); IV. Notiuni de limnologie, telmatologie si glaciologie. Capitolele au fost prevazute la final cu intrebari recapitulative de autoevaluare, care sa permita studentilor pe de o parte sa-si verifice modul in care au inteles si si-au insusit informatiile de baza cuprinse in capitolul respectiv, iar pe de alta parte, sa-si fixeze aceste informatii. In scopul evidentierii termenilor importanti, de retinut, ei au fost redactati cu caractere diferite (aldine, italice, aldine italice). De asemenea, la sfarsitul fiecareia dintre cele patru parti majore au fost realizate sinteze ale notiunilor si termenilor importanti, care sa permita o data in plus studentilor recapitularea si fixarea lor si in final, insusirea lor temeinica. 

 Intrucat activitatea proprie de investigare este deosebit de importanta in dobandirea si intelegerea cunostintelor, iar hidrologia presupune numeroase activitati practice, in cadrul cursului sunt propuse unele teme de control. Acestea ii pun pe studenti in situatia fie de a dezvolta problematica prezentata in curs prin consultarea unor materiale suplimentare, fie de a aplica concret unele cunostinte teoretice expuse in curs, prin rezolvarea unor probleme ce presupun calcule si masuratori asupra unor parametri morfohidrologici. Realizarea temelor de control este bazata in mare masura pe consultarea lucrarilor practice  incluse la sfarsitul temelor majore ale cursului, lucrari ce contin exemple detaliate de rezolvare a unor probleme practice. 

 Speram ca parcurgerea acestui curs va permite studentilor sa-si insuseasca in conditii optime cunostintele de baza din domeniul hidrologiei continentale si le va trezi interesul pentru aprofundarea acestui domeniu atat de important pentru existenta umana.