Imaginea tortionarului comunist reflectata in memorialistica universului concentrationar romanesc (1947-1989)

Lucrarea istoricului Rogojanu este o lectura utila – chiar daca nu se va putea spune ca este una agreabila, prin forta subiectului. Mereu, in mintea cititorului, vor reveni obsesiv aceleasi intrebari: cine erau acesti oameni capabili sa produca raul cu atata usurinta (si, uneori, eficacitate)? De unde proveneau ei, din ce medii, din ce familii, din ce nisa a societatii? Au fost ei un produs al comunismului? Sau este vorba, pur si simplu, despre oameni gata sa faca rau oricum si oriunde, impotriva oricui, indiferent de cel care da ordinele? Unii dintre tortionari, cum se va vedea, au fost tineri promovati de regimul comunist; dar altii erau lucratori cu vechime prin inchisorile romanesti, de care regimul comunist s-a folosit ca de niste instrumente gata oricand sa rupa in doua spinari si constiinte. prof. univ. dr. Adrian Cioroianu

Cartea in ansamblul ei este o orchestrare alternativa de tip analitic, descriptiv si discursiv tot astfel trebuie remarcate studiile de caz sau exercitiile interpretative plasate in cuprinsul capitolelor (Elisabeta Rizea in cap. IV, Vasile Ciolpan in cap. VII sau studiile sau studiile de gen ale profilului tortionar). Aceste studii de caz ritmeaza sau alterneaza la randul lor constructia istoriografica a cartii si face posibila recunoasterea potentialului interpretativ si demonstrativ al lucrarii si al autorului ei. Prof. univ. dr. Doru Radosav

Cercetarea de fata urmareste sa reconstituie profiulul tortionarului comunist roman bazandu-se in principal pe lucrariile memorialistice despre spatiul concentrationar, dar si pe surse de arhiva sau alte carti, studii si articole din tara si strainatate. Demersul nostru stiintific a plecat de la premisa oferirii unui cadrul conceptual, analitic si interpretativ asupra problematicii tortionarismului, urmarind cateva directii ce au fost tratate din alte perspective de investigare, sau cu alt instrumentar bibliografic de catre istoricii si cercetatorii romani.

Unul dintre motivele pentru care am ales aceasta tema a urmarit aducerea in dezabeterea academica a faptelor reprobabile a fostilor reprezentanti ai aparatului represiv comunist si a manieriei in care memorialistii ii descriu si ii percep pe acestia. In al doilea rand, teza vrea sa semnaleze indirect necesitatea unei condamnari a comunismului nu doar la nivel declarativ si „oficial”, ci punand accent pe depozitiile victimelor, care si-au rememorat trairile zguduitoare, sub forma de lucrari memorailistice sau interviuri de istorie orala.

In conditiile actuale, societatea romaneasca nu poate sa-si asume trecutul fara o „judecata” mai mult istorica decat politica sau juridica, deoarece doar istoricul poate face analize si intepretari nuantate, asupra unor temniceri care au maltratat oameni nevinovati. Conturarea figurilor unor cunoscuti tortionari plecand de la descrierea trasaturilor fizice si comportamentale a constituit punctul central al cercetarii noastre, dar s-a avut in vedere si nevoia stringenta de a „nu-i uita”, sau cum ar spune Paul Goma de a „nu-i tacea” pe membrii aparatului represiv comunist. Dumitru-Catalin ROGOJANU