Cartea aceasta mi-a taiat rasuflarea: Loung Ung isi poarta cititorii intr-o lume kafkiana — copilaria ei furata de khmerii rosii ai lui Pol Pot — si ii sileste sa participe la asasinatele in masa, la foametea si bolile care i-au rapit o parte din familie. In cele din urma, oroarea genocidului cambodgian isi gaseste masura doar in spiritul incapatanat al autoarei. – IRIS CHANG
Nascuta in familia cu sapte copii a unui inalt functionar guvernamental, Loung Ung a dus o viata privilegiata in capitala Cambodgiei, Phnom Penh, pana la varsta de cinci ani. Apoi, in aprilie 1975, armata khmerilor rosii ai lui Pol Pot a navalit in oras, fortand familia lui Ung sa fuga si, in cele din urma, sa se imprastie. Loung a ajuns intr-o tabara de munca pentru orfani, unde a fost pregatita sa devina copil-soldat. Parintii i-au fost omorati, fratii i-au fost trimisi in alte tabere de munca, iar cei care au supravietuit ororilor regimului aveau sa se reuneasca abia dupa infrangerea khmerilor rosii.
Dureroasa si totusi incarcata de speranta, povestea plina de forta a lui Loung Ung este o relatare de neuitat despre o familie distrusa si faramitata, si totusi sustinuta intr-un mod miraculos de curaj si dragoste in fata unei brutalitati de nedescris.
