În burta grasă a peştelui de duminică

“Sorin Lucaci este un poet mizantrop și deloc cabotin. Chiar dacă versurile sale închipuie scenarii fantastice sau absurde, acest lucru se petrece numai pentru că unghiul privirii este altul decît cel din care sîntem obișnuiți să ne uităm. Insolitul imaginilor și întîmplărilor „narate” liric – poetul are simț epic – ține trează atenția cititorului. Lumea văzută prin prisma lui Sorin Lucaci este una „de cumpărat”, o lume ieftină și larvară în care pînă și faptul de a te salva prin literatură este o simplă ipoteză cu un mare coeficient de relativitate (în patria mea poeții nu au ce căuta – clamează autorul). Pesimismul este adesea jucat, mai ales de tinerii poeți, dar la Sorin Lucaci este o stare naturală, bine valorificată scriptural. Văd în Sorin Lucaci un poet original, autor al unor texte cu substanță şi care mizează pe acest conținut „greu” iar nu pe artificii verbale, deși manevrează cuvintele cu abilitate. Evoluția sa este demnă de atenția publicului și a criticii.”  (Horia Gîrbea)