Introducere in terapia psihanalitica

Timp de un secol, psihanaliza si-a confirmat valoarea terapeutica in conditii sociale si culturale mereu schimbate. Si, in mod firesc, tehnica psihanalitica s a modificat si perfectionat, adaptandu se la specificul pacientilor care solicitau ajutor terapeutic, din ce in ce mai indepartati de psihonevrozele abordate de Freud (tulburari de personalitate narcisice si borderline sau chiar psihoze). Prezentul tratat de tehnica psihanalitica ofera o perspectiva sintetica si extrem de clara asupra evolutiei tehnicii psihanalitice, prezentand atat abordarea clasica, dar si abordarea contemporana. W. Mertens insista in acest volum asupra modului in care sunt tratate in psihanaliza contemporana aspecte deosebit de importante ale terapiei psihanalitice: interpretarea rezistentei, transferul si contratransferul ca instrumente clinice, interviul preliminar, semnificatia viselor si multe altele. Teoria tehnicii psihanalitice este bogat ilustrata prin vignete clinice. Studentii, psihologii sau medicii care doresc sa se instruiasca in continuare in psihoterapia psihanalitica, dar, fireste, si terapeutii deja formati si alti cititori vor gasi in aceasta carte un ghid pentru o mai buna intelegere a desfasurarii procesului psihanalitic.

O alta explicatie posibila a problemei de ce clinicienii buni, chiar daca sunt de proveniente teoretice diferite, obtin rezultate pozitive asemanatoare, consta in urmatoarea idee: cea mai semnificativa forma de intuitie din partea analis- tului consta in intuitia interactiunilor transfer–contratransfer si mai ales a propriilor lacune de empatie, care apar in orice terapie (inevitabil). Terapeutii buni pot sa faca fata cu bine intreruperii contactului, in timp ce terapeutii ambitiosi, care se simt impliniti, intampina dificultati sa mai reactioneze empatic dupa critica, dezamagirea sau retragerea pacientului. Este important ca relatia terapeutica sa fie utilizata cu folos atunci cand analistul poate anti- cipa, pe baza intelegerii sale scenice, fantasmele transferentiale inconstiente ale pacientilor sai.

Cand oamenii se hotarasc sa mearga la un psihanalist, ei au in vedere, de cele mai multe ori, scopuri terapeutice foarte clare. De exemplu, vor sa se simta mai vii, sa scape de frecventele dureri de cap, sa se delimiteze mai bine fata de alti oameni, sa atinga o capacitate de traire sexuala mai intensa, sa renunte la ganduri compulsive chinuitoare, sa scape de angoasele de contact si de relatie, sa vada din nou un sens in viata lor, sa se desparta in cele din urma de un partener pe care nu-l iubesc, dar fara sa traiasca sentimente profunde de abandon, sa-si domine vechile experiente traumatice, sa depaseasca in sfarsit sentimentele jenante de vinovatie si inferioritate, sa invete sa-si controleze starile continue de angoasa si multe altele. Scopurile terapeutice ale unui pacient care cauta tratament merita sa fie luate in serios, iar in cercetarile recente s-au dovedit a fi importante criterii de prognoza si succes, deoarece pot contine o apreciere privind adecvarea si capacitatea de colaborare – Wolfgang Mertens

Wolfgang Mertens este profesor de psihologie clinica si psihanaliza la Universitatea Ludwig Maximilian din München.

Cuprins

Cuvant introductiv

Cuvant inainte

1. Perspectiva istorica asupra dezvoltarii terapiei psihanalitice

1.1. Dezvoltarea tehnicii psihanalitice la Freud

1.1.1. Din 1886 pana in 1896: perioada preanalitica

1.1.2. Din 1896 pana in 1910: epoca descoperirilor fundamentale

1.1.3. Din 1910 pana in 1919: perioada consolidarilor

1.1.4. Din 1919 pana in 1926: noua formulare a teoriei pulsionale si dezvoltarea teoriei structurale

1.1.5. Din 1926 pana in 1939: psihologia psihanalitica a Eului

1.1.6. Rezumat. Despre dezvoltarea tehnicii psihanalitice

1.1.7. Bibliografie recomandata

1.2. Cateva dezvoltari ulterioare si inovatii la elevii si succesorii lui Freud

1.2.1. Otto Rank

1.2.2. Sandor Ferenczi

1.2.3. Franz Alexander

1.2.4. James Strachey

1.2.5. Michael Balint

1.2.6. Bibliografie recomandata

1.3. Influentele diferitelor completari teoretice asupra tehnicii tratamentului

1.3.1. Influenta psihologiei Eului asupra tehnicii tratamentului

1.3.2. Influenta teoriilor relatiilor de obiect asupra tehnicii tratamentului

1.3.3. Influenta psihologiei Sinelui asupra tehnicii tratamentului

1.3.4. Influenta cercetarii neonatale asupra tehnicii tratamentului

1.3.5. Rezumat

1.3.6. Bibliografie recomandata

2. Scopurile tratamentului in psihanaliza

2.1. Perspectiva istorica

2.2. Scopurile analitice ale tratamentului

2.2.1. Rezolvarea unei nevroze de transfer

2.2.1.1. Cercetari empirice ale rezolvarii transferului

2.2.1.2. Rezolvarea nevrozei de transfer si beneficiul terapeutic

2.2.2. Anularea amintirilor ecran

2.2.3. Reluarea procesului de dezvoltare intrerupt

2.2.4. Dezvoltarea capacitatilor autoanalitice

2.2.5. Schimbarea proceselor cognitive

2.3. Influenta normelor si a valorilor socioculturale

2.4. Rezumat

2.5. Bibliografie recomandata

3. Indicatii pentru psihanaliza si psihoterapie psihanalitica

3.1. Perspectiva istorica

3.2. Criterii fenomenologice si structurale ale adecvarii

3.3. Starea psihodiagnostica de ansamblu: profiluri diagnostice

3.4. Nivelul procesului de organizare

3.5. Tendinte de obiectivare in diagnoza tulburarilor structurale ale Eului

3.6. Formarea judecatii diagnostice si stereotipii de perceptie ale psihanalistilor

3.7. Procese de prelucrare a informatiei in stabilirea indicatiei terapeutice

3.8. Cercetari empirice

3.9. Dependenta de analist a analizabilitatii pacientului — pe calea spre o indicatie terapeutica bazata pe interactiune

3.10. Rezumat

3.11. Bibliografie recomandata

4. Psihanaliza, psihoterapie analitica si psihoterapie fondata pe psihologia abisala

4.1. Perspectiva istorica

4.2. Deosebirile intre psihanaliza si psihoterapia analitica

4.3. Psihanaliza sub aspectul „eficientei economice"

4.4. Psihoterapia fondata pe psihologia abisala

4.4.1. Psihoterapia dinamica

4.5. Psihoterapia cu baza psihanalitica (Kutter)

4.6. Psihoterapia orientata spre psihologia dezvoltarii

(Blanck si Blanck)

4.7. Terapia psihanalitic interactionala (Heigl Evers si Heigl)

4.8. Psihoterapia psihanalitica in cazul tulburarilor caracteriale grave

si al personalitatilor borderline (Kernberg)

4.9. Modelul stadial al metodelor psihanalitice de tratament

(Gedo si Goldberg)

4.10. Trecerea de la psihoterapie la psihanaliza

4.11. Rezumat

4.12. Bibliografie recomandata

5. Primul interviu psihanalitic

5.1. Perspectiva istorica

5.2. Primul interviu psihanalitic si anamneza abisala

5.3. „Recomandarile" lui Balint

5.4. Dimensiunile epistemologice ale primului interviu

5.5. Posibilitati de orientare in primul interviu

5.6. Anamneza biografica sub aspectul psihologiei abisale

5.7. „Interviul structural" al lui Kernberg

5.8. Rezumat

5.9. Bibliografie recomandata

6. Regula psihanalitica fundamentala

6.1. Perspectiva istorica

6.2. Aspecte ale asocierii libere din perspectiva psihologiei sociale

si a sociologiei limbajului

6.3. Regula fundamentala si pandantul ei la analist

6.4. Capacitatea de oscilare in comunicarea psihanalitica

6.5. Asocierea libera ca rezistenta

6.6. Psihanaliza fara regula fundamentala?

6.7. Utilizarea regulii fundamentale

6.8. Fantasme inconstiente ca determinante ale asocierii libere

6.9. Asocierea libera si determinismul psihic

6.10. Distantarea de continuturile manifeste — perspective ale psihologiei gestaltiste

6.11. Cercetari empirice

6.12. Rezumat

6.13. Bibliografie recomandata

7. Atitudinea psihanalitica de cunoastere

7.1. A putea asculta: aspecte metodologice

7.2. Despre obiectul psihanalitic

7.3. Accesul din perspectiva hermeneuticii si a hermeneuticii abisale

7.4. Ipoteza psihanalitica la o interpretare din perspectiva hermeneutica abisala

7.5. Despre atitudinea cognitiva specifica atentiei liber flotante

7.6. Intelegerea logica, psihologiga si scenica

7.7. Empatia din perspectiva psihanalitica

7.7.1. Empatie, simpatie si caldura

7.7.2. Empatie si identificare

7.7.3. Identificare concordanta si complementara

7.7.4. Diferite moduri pentru identificarea concordanta si complementara

7.8. Tulburari ale capacitatii de empatie

7.9. Regresia in procesul de cunoastere

7.10. Motivatiile intelegerii empatice

7.11. Dimensiunea de dezvoltare a empatiei

7.12. Body empathy

7.13. Rezumat

7.14. Bibliografie recomandata

8. Interpretare si reconstructie

8.1. Interpretare

8.1.1. Perspectiva istorica

8.1.2. Interventie si interpretare

8.1.3. Tipuri diferite de interpretare

8.1.3.1. Interpretarea continutului

8.1.3.2. Interpretarea rezistentei (interpretarea apararii)

8.1.3.3. Interpretarea transferului

8.1.3.4. Interpretarea transferului in aici si acum

8.1.3.5. Interpretarea exterioara a transferului

8.1.3.6. Interpretarea genetica

8.1.3.7 Interpretarea netransferentiala

8.1.3.8. Tipuri de interpretare in analiza visului

8.1.3.9. Alte diferentieri

8.1.4. Activitatea analistului in timpul interpretarii

8.1.5. Interpretarea si transferul analistului

8.1.6. Reflectarea interpretarii

8.1.7. Criterii pentru corectitudinea interpretarilor

8.1.8. Rezumat

8.1.9. Bibliografie recomandata

8.2. Reconstructia

8.2.1. Perspectiva istorica

8.2.2. Observatii privind conceptul de trauma

8.2.3. Avantajele reconstructiei

8.2.4. Adevarul despre reconstructii: adevar istoric versus adevar narativ

8.2.5. Psihanalistul: arheolog sau poet?

8.2.6. Duc multe drumuri catre scop?

8.2.7. Rezumat

8.2.8. Bibliografie recomandata

9. Alianta terapeutica

9.1. Perspectiva istorica

9.2. Indicatori ai aliantei terapeutice

9.3. Masuri pentru stimularea aliantei terapeutice

9.4. Aparitia aliantei terapeutice aduce intr adevar un progres?

9.5. Lucrari empirice privind alianta terapeutica

9.6. Rezumat

9.7. Bibliografie recomandata

10. Transferul

10.1. Perspectiva istorica

10.2. Constatarea transferului ca aparare a analistului — cateva aspecte teoretico istorice

10.3. Transferul: repetare a trecutului sau creatie noua?

10.4. Functiile transferului

10.5. Componentele interactionale din transfer

10.6. Rezumat

10.7. Bibliografie recomandata

11. Utilizarea transferului

11.1. Perspectiva istorica

11.2. Pozitia centrala a analizei transferului

11.3. Intensificarea transferului si nevroza de transfer

11.4. Rezistenta si transfer

11.5. Intelegerea aluziilor de transfer

11.6. Comunicarea propriilor sentimente (contratransferentiale)?

11.7. Incertitudinea adecvarii sau inadecvarii impresiilor

11.8. Impiedicarea transferului si nevrozei de transfer?

11.9. Cercetari empirice

11.10. Rezumat

11.11. Bibliografie recomandata

12. Nevroza de transfer

12.1. Perspectiva istorica

12.2. Nevroza de transfer — mit sau realitate clinica?

12.3. Ubicuitatea nevrozei de transfer?

12.4. Inlocuirea completa a nevrozei adulte?

12.5. Reactii de transfer versus nevroza de transfer

12.6. Interpretabilitatea nevrozei de transfer in cazul tulburarilor structurale ale Eului?

12.7. Functia scenica a Eului in nevroza de transfer

12.8. Destinul nevrozei de transfer dupa terminarea analizei

12.9. Rezumat

12.10. Bibliografie recomandata

13. Contratransferul

13.1. Istoric

13.2. Diferite conceptii despre contratransfer

13.2.1. Conceptia „clasica"

13.2.2. Conceptia „totalizanta"

13.2.3. Contratransferul ca transfer al analistului

13.3. Rezistenta contratransferentiala

13.4. Nevroza de contratransfer

13.5. Identificarea proiectiva

13.6. Contratransferul sexual

13.7. Rezumat

13.8. Bibliografie

14. Gestionarea contratransferului

14.1. Istoric

14.2. Indicatori ai contratransferului

14.3. Autoanaliza contratransferului

14.4. Vise contratransferentiale

14.5. Forme de manifestare si gestionarea rezistentei de contratransfer

14.6. Cum se procedeaza cu identificarea proiectiva sau cat de desavarsita trebuie sa fie continerea?

14.7. Rezumat

14.8. Bibliografie

15. Analiza rezistentelor

15.1. Istoric

15.2. Definitia rezistentei

15.3. Functia multipla a rezistentelor

15.4. Utilizarea analizei rezistentelor

15.5. Abordarea afirmativa a lui R. Schafer

15.6. Rezultatele grupului de cercetare de la Mt. Zion

15.7. Caracterul central al rezistentei transferentiale

15.8. Rezumat

15.9. Bibliografie

16. Perlaborarea

16.1. Istoric

16.2. Pasi ai procesului de perlaborare: explicatia cauzala, explicatia intentionala si intelegerea hermeneutica

16.3. Conflict, simptom, nevroza si necesitatea perlaborarii

16.4. De ce perlaborarea, adica analiza, este adesea atat de anevoioasa?

16.5. Rezumat

16.6. Bibliografie

17. Analiza viselor

17.1. Istoric

17.2. Importanta interpretarii viselor

17.3. Unele aspecte ale cercetarii experimentale a viselor

17.4. Functiile visarii

17.5. Diferentierea intre visul manifest si cel latent

17.5.1. Visele in tratamentul pacientilor cu tulburari severe ale Eului

17.5.2. Travaliul visului in cazul tulburarilor narcisice de personalitate

17.5.3. In ce consta visul manifest?

17.6. Semnificatia visului initial

17.6.1. Despre functia prognostica si diagnostica a visului initial

17.6.2. Despre analist in visul initial

17.7. Rezumat

17.8. Bibliografie

18. Personalitatea analistului

18.1. Istoric

18.2. Diferite motive pentru profesia de psihanalist

18.3. Structuri de personalitate diferite

18.4. Experiente cu diferiti analisti

18.5. Personalitate, teorii si reprezentari axiologice

18.6. Rezumat

18.7. Bibliografie

19. Sexul analistului

19.1. Scurt istoric

19.2. Influenta sexului in relatia reala si in relatia transferentiala

19.3. Este mai bine pentru o femeie sa mearga la o psihanalista?

19.4. Diferite constelatii sexuale

19.4.1. Transferul patern oedipian al pacientei asupra analistei (10)

19.4.2. Transferul matern oedipian al pacientei asupra analistului (12)

19.4.3. Transferul oedipian matern al pacientului asupra analistei (13)

19.4.4. Transferul patern oedipian al pacientului asupra analistei (14)

19.4.5. Transferul oedipian matern al unui pacient asupra analistului (16)

19.5. Cercetari empirice

19.6. Rezumat

19.7. Bibliografie

20. Trecerea la act

20.1. Scurt istoric

20.2. Acceptarea trecerii la act

20.3. Trecerea la act ca provocare pentru analist

20.4. Transferul erotizat si sexualizarea

20.5. Contactul corporal — trecerea la act a analistului

20.6. Rezumat

20.7. Bibliografie

21. Reactia terapeutica negativa

21.1. Scurt istoric

21.2. Impulsuri din partea teoriilor relatiilor de obiect

21.3. Reactia terapeutica negativa: cauze iatrogene?

21.4. Problema interpretarii corecte

21.5. Motivatia terapeutica negativa

21.6. Aspecte tehnice

21.7. Rezumat

21.8. Bibliografie

22 Factori eficienti

22.1. Scurt istoric

22.2. Modul de a proceda al analistului ca factor eficient

22.2.1. Recunoasterea contratransferului

22.2.2. Capacitatea de a asculta

22.2.3. Empatia

22.2.4. Sustinerea

22.2.5. Continerea

22.2.6. Interpretari transferentiale

22.2.7. Interpretarile si reconstructiile genetice, interpretari extratransferentiale

22.2.8. Interpretarea si relatia se exclud reciproc?

22.3. Procesele psihice ale pacientului in calitate de factori eficienti

22.3.1. Insight ul ca factor eficient

22.3.1.1. Caracterul ramificat al retelelor de semnificatie (nevrotice)

22.3.1.2. Insight ul afectiv

22.3.2. Interiorizarea

22.3.3. Noua experienta relationala

22.4. Rezumat

22.5. Bibliografie

23. Terminarea analizei

23.1. Scurt istoric

23.2. Criterii ale terminarii

23.3. Valori empirice

23.4. Dizolvarea iubirii de transfer?

23.5. Este sfarsitul analizei cu adevarat un sfarsit?

23.6. Analize fara sfarsit la nevrozele de caracter?

23.7. Rezumat

23.8. Bibliografie

24. Cercetarea rezultatelor

24.1. Scurt istoric

24.2. Lipsa de cercetare asupra terapiei psihanalitice?

24.3. A castigat cu adevarat fiecare si a meritat fiecare un premiu?

24.4. Este posibila cercetarea empirica in psihanaliza?

24.5. Observatii la critica lui Grünbaum

24.6. Optiuni pentru o viitoare cercetare in psihoterapie

24.7. Cercetare intraclinica sau extraclinica?

24.8. Rezumat

24.9. Bibliografie

Postfata

La prima editie

La a doua editie

Bibliografie