Introducere in istoria Bizantului

O opera de restaurare stiintifica, un demers alert si lucid de recuperare si reconstructie istorica pentru restabilirea unui echilibru atat de necesar in istoria Imperiului Bizantin.

Intr-un studiu desavarsit, fiecare capitol este o perioada in sine, cu un sumar de dezbateri istoriografice redate in casete cu texte extrase din surse originale, o reala punte intre un trecut plin de glorie si un prezent ce isi descopera identitatea.

O explorare extrem de accesibila si de relevanta intr-o mare de istorii bizantine, acolo unde miturile cresc, uneori se clatina si alteori dispar.

Daca ar fi sa trag o linie, cea mai mare influenta asupra volumului meu vine din partea generatiilor de studenti care mi-au urmat cursurile de licenta si masterale si m-au ajutat sa-mi evaluez propriile lacune in intelegerea unei lumi care te poate nedumeri in atatea randuri. Cred ca Albert Einstein este cel care spunea ca, daca nu reusesti sa explici ceva in cuvinte simple, inseamna ca nici tu nu intelegi. - Jonathan Harris

Nimeni nu va sti cu precizie cum de a supravietuit Bizantul in secolul al VII-lea, in special din cauza faptului ca s-au pastrat atat de putine date despre evenimente. Tot ceea ce pot face istoricii este sa avanseze teorii plauzibile bazate pe aceste dovezi limitate.

Important este ca Bizantul a pastrat Asia Mica, desi Balcanii fusesera cotropiti si Africa de Nord, pierduta definitiv in 698.

Arheologia si numismatica au contribuit la revelarea elementului economic survenit in supravietuirea Bizantului.

In Balcani, slavii pastorali, lipsiti de spirit razboinic, prezentau o oarecare amenintare, dar inlocuirea avarilor cu la fel de agresivii bulgari i-a impiedicat pe bizantini sa recucereasca zona.

In Italia, relatiile uneori furtunoase cu papa nu au insemnat neaparat o slabire a pozitiei bizantinilor in acea zona, atat timp cat lombarzii ramaneau calmi.

„Exista si o alta [Teodora] mai putin cunoscuta, dar mai atragatoare si mai interesanta intr-un registru cu totul diferit: o mare imparateasa care a avut o imensa influenta alaturi de Iustinian si care in multe randuri a jucat un rol decisiv in guvernare; o femeie cu inteligenta superioara, aproape neobisnuita, cu vointa puternica, o personalitate despotica, semeata, aspra si pasionala, complicata si adesea tulburatoare, insa intotdeauna infinit de fascinanta. “