ASTRA 1940-1944

Asociatiunea pentru literatura romana si cultura poporului roman, cunoscuta cel mai adesea prin acronimul „Astra”, a acumulat, in noua decenii de viata, o vasta experienta intr-o activitate constand in educatia adultilor sau, conform unei formulari adoptate din istoriografia anglo-saxona, nation building – construirea natiunii.

De-a lungul indelungatei sale existente, „Astra” s-a confruntat, in Ungaria si apoi in Romania, cu cel putin sase regimuri politice dintre care ultimul, cel comunist, i-a fost fatal.

Institutie pragmatica dupa 1918, incercand sa-si conceapa programul ca pe un raspuns la problemele unei societati rurale vadind fenomene de inapoiere, „Astra” a intrat in deceniul patru intr-un iures istoric marcat de revizionism si in cele din urma de pierderi teritoriale si de conflicte militare. Doctrina eugenica, devenita dominanta la nivelul conducerii Asociatiunii, viza pana prin 1930 doar impunerea unei igiene sociale cu tenta nationalista. Acest lucru nu frapa insa intr-o lume in care nationalismele erau omniprezente. Accentuarea si apoi materializarea amenintarilor la care era supusa Romania au facut ca de la „igiena natiunii” sa se treaca la rasism si la un antisemitism nu doar academic, ci si factual. De asemenea, pentru intervalul 1940-1944 gasim „Astra” asociata la proiectele statului national-legionar, apoi la cele ale regimului condus exclusiv de Ion Antonescu. Aspectele la care ne referim, oarecum socante dar absolut reale, au fost evitate pana in prezent de cei care vedeau si continua sa vada in „Astra” un fel de biserica a natiunii. Cartea de fata reprezinta primul demers de cercetare care reconstituie istoria reala a institutiei care a beneficiat in perioada data de cele mai mari subventii de stat din intreaga sa existenta, dar a platit ulterior un pret pe masura.

Intervalul pentru care a optat Madalina Oprea, 1940-1944, este captivant, in spiritul unui dicton oriental care spune „sa ne fereasca Dumnezeu sa traim vremuri interesante”. Lucrarea surprinde doua tendinte principale. Pe de o parte, oferta culturala pe care „Astra” insasi a avansat-o guvernului, adaptata la spiritul vremii. Pe de alta parte, interesul guvernului de a coopta „Astra” si institutiile analoge intr-un program de propaganda pus in slujba regimului si a razboiului din Rasarit.

Conf. univ. dr. Valer Moga