Generația ʼ27 între Holocaust și Gulag. Mircea Eliade și Klaus Mann despre generația tânară

„Ca sa pot intelege textele lui Eliade, Cioran, Eugen Ionescu, Noica, Sebastian, Miron Radu Paraschivescu, Belu Zilber si ceilalti, ca sa pot deci intelege ce si cum cu generatia ’27, a trebuit sa invat cit am putut eu de bine istoria Romaniei, ba chiar a Europei. Incet, incet, am inteles ca generatia ’27 a fost nu un fenomen original al Romaniei, ci un fenomen care face parte dintr-unul european, din ceea ce Klaus Mann a numit generatia sa tinara si europeana. Si, tot asa, am inteles ca timpul (perioada dintre cele doua razboaie mondiale), locul (Romania, tara abia formata ca «Romania Mare», asezata la periferia estica a Europei) si formula noastra culturala (Romania a fost si mai este inca o tara imitatoare, care, in perioada interbelica, a preluat sirguincios noutatile din Europa, iar noutatea acelor ani a fost atitudinea revolutionara, antidemocrata si protota-litara) si-au pus pecetea asupra tuturor faptelor savirsite de acesti straluciti membri ai generatiei ’27. Despre aceste lucruri si despre altele, conexe, studiate de mine, am scris in paginile de fata. Atita cit am putut eu de bine.” (Marta Petreu)

Marta Petreu este scriitor si profesor. Face parte din gruparea literara „Echinox”; e membra a Uniunii Scriitorilor din Romania. Este profesor de istoria filosofiei romanesti la Universitatea „Babes‑Bolyai” si redactor‑sef al revistei Apostrof, mensual editat de Uniunea Scriitorilor din Romania. Doctor in filosofie al Universitatii din Bucuresti. A debutat editorial in 1981, cu volumul de poeme Aduceti verbele. Alte volume de poezie: Dimineata tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme nerusinate (1993); Cartea miniei (1997); Apocalipsa dupa Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006); Asta nu este viata mea (2014). Ca eseist si istoric al filosofiei romanesti, a publicat volume precum: Teze neterminate (1991); Jocurile manierismului logic (1995); Un trecut deocheat sau „Schimbarea la fata a Romaniei” (1999); Ionescu in tara tatalui (2001); Filosofia lui Caragiale (2003); Filosofii paralele (2005); Despre bolile filosofilor. Cioran (2008); Diavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009). A publicat, sub titlul Conversatii cu… (2004 si 2006), doua volume de interviuri cu personalitati ale vietii intelectuale romanesti. A gindit si alcatuit mai multe volume tematice de confesiuni. A prefatat si ingrijit editii de carte de filosofie si de literatura (Nae Ionescu, Bucur Tincu, Constantin Radulescu‑Motru, Radu Stanca, D. D. Rosca, Alexandru Vona s. a.). In 2011, Editura Polirom a initiat seria de autor „Marta Petreu”, in care au aparut pina in prezent: romanul Acasa, pe Cimpia Armaghedonului (Premiul „Cartea Anului 2011” acordat de Romania literara si Fundatia Anonimul; Premiul pentru cea mai buna carte de fictiune a anului 2011, decernat la Gala Industriei de Carte din Romania; laureat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry, 2012; reeditat in colectia Top 10+, 2019); Apocalipsa dupa Marta (integrala a poeziei editate pina in 2011); Cioran sau un trecut deocheat; De la Junimea la Noica. Studii de cultura romaneasca; Filosofia lui Caragiale; O zi din viata mea fara durere; Ionescu in tara tatalui; Jocurile manierismului logic; Filosofii paralele; Biblioteci in aer liber; Asta nu este viata mea (poezie); Diavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu – Mihail Sebastian. In colectia „Eseuri si confesiuni” a Editurii Polirom au aparut volumele Generatia ’27 intre Holocaust si Gulag. Mircea Eliade si Klaus Mann despre generatia tinara (2016) si Despre bolile filosofilor. Cioran (2017). In 2017 publica, tot la Editura Polirom, romanul Supa de la miezul noptii (Premiul PEN Romania, 2018).

Pentru cartile ei, Marta Petreu a primit numeroase premii nationale si internationale. Mai multe volume ale sale (poezie, romanul Acasa, pe Cimpia Armaghedonului, studii asupra culturii romanesti) au fost traduse si publicate in Franta, S. U. A., Italia, Ungaria, Serbia, Spania, Elvetia.