Maximele masculinităţii

Într-o oarecare măsură, civilizația occidentală și-a frământat creierasii două sau chiar trei mii de ani pe tema „bărbaților adevărați“. Un drum extrem de bătătorit de la Aristotel la Hemingway și mai departe la Burt Reynolds. Maximele masculinității sunt fundamentate pe următorul principiu: bărbații adevărați nu sunt idioții adevărați. Bărbatul modern știe să citească. Și, incredibil, dar știe și să gândească. Mai nou, ce-i drept arareori, poate manifestă un licăr de compătimire. Și acum e timpul să recunoaștem lucrurile astea. În loc să ne lovim piepturile în stilul „omul peșterilor“ – „Focul buuuuun! Mâncat peste crud rauuuu!“ – mai bine să ne creăm reguli noi. Ne trebuie niște reguli mai stilate. Ne trebuie un cod inteligent de comportament pe măsură boaselor noastre „curajoase“. Bărbații adevărați nu-s, totuși, niște fetițe. O parte dintre maximele din carte le vei recunoaște că adevăruri valoroase moștenite din generație în generație. Nu contează cât de progresivă este societatea noastră, niciun bărbat nu poate comandă un cocteil cu umbreluță. Trebuie să știi să faci o friptură la grătar. Și, neapărat câinele tău trebuie să fie mai mare ca un prăjitor de pâine. Cele 100 de maxime sunt împărțite în zece capitole, fiecare conținând zece reguli: Comportament general, Sport, Femei, Sănătate și Mâncare, Stil, Muncă, Distracții, Prieteni, Femei „revizuite“ (un subiect complicat) și câteva argumente finale care sfidează clasificarea.