Tigana

Nu exista drumuri gresite. Doar carari pe care nu stim ca suntem destinati sa pasim. Inima are insa legile ei  si adevarul este ca tu esti legea inimii mele.

Daca vrei sa te razbuni pe un popor, schimba-i numele. Sau, si mai bine, arunca asupra sa o vraja care sa-i stearga numele din amintire si sa-l faca de neinteles. Moartea fiului regelui vrajitor din Ygrath aduce pentru provincia care l-a rapus o pedeapsa cumplita – nimicnicia, alterarea identitatii si supunerea la o umilinta crunta. Insa din intunericul uitarii, voci tinere murmura in taina: Tigana. Si nimic nu le va sta in cale pentru a-si elibera patria de blestem si de ocupatia straina.

Memoria era pentru el talisman si inger pazitor, era poarta si refugiu, era sursa de mandrie si de iubire. Era adapost in fata pierderii, pentru ca daca-si putea aminti ceva, atunci lucrul acela nu era pe deplin pierdut. Nu era mort si dus pe vecie.