Atentate și crime politice în istorie

De-a lungul secolelor de istorie, în cadrul societății umane – indiferent de momentul în care se află aceasta pe scara dezvoltării socio-umane – asasinatele politice, interpretând sintagma că pe o luptă pentru putere, au constituit una dintre cele mai dure modalități de a crea avantaje sociale sau de a accede la funcții înalte în stat. Executate direct sau mai pe ocolite, în nume personal, prin comploturi ori sub umbrela unor organizații extremiste, asasinatele politice au generat deseori răsturnări radicale de situații, chiar dacă, uneori, scopul malefic al acțiunii nu a fost atins în totalitate. Dacă luăm în considerare și represaliile, în unele cazuri privite ca o armă a dreptății (fals înțeleasă, deseori), ajungem să apreciem proporțiile acestor crime.

Crimele politice care se încadrează în coordonatele unui asasinat, fie că sunt săvârșite la comandă străină, cu o largă rețea de indivizi, aflată în slujba unor organizații, care urmăresc răsturnarea ordinii de stat, să suprime cauza unui rău social și să ralieze opinia publică, fie că urmăresc încetinirea dezvoltării societății, în scopul acaparării unor bogații naturale, vor eliminarea unor personalități marcante, care pot înrăuri mersul societății, dar, fiecare în parte și, toate la un loc, lasă o pată neagră asupra țării în care se petrec asemenea fapte abominabile.

Încă din Antichitate, asasinatele și crimele politice au reprezentat o constanță a istoriei. Unele au zguduit lumea, altele au schimbat cursul istoriei, cele mai multe au generat controverse și au alimentat teorii ale conspirației ce au rezistat trecerii timpului. 

Rămân și astăzi întrebări care așteaptă răspunsuri:

I. Gh. Ducă, omorât de legionari cu știrea lui Carol al ÎI-lea?

Zelea Codreau, călău și victima?

Barbu Catargiu, asasinat din ordinul lui Cuza?

Aldo Moro, sacrificat cu bună știință de guvernul lui Andreotti?

Sau putem specula ce s-ar fi întâmplat dacă…

… în 1939, Adolf Hitler nu și-ar fi scurtat discursul de la berăria Burgerbraukelle și bomba care a explodat opt minute mai târziu l-ar fi surpins înăuntru?

… sau dacă glonțul turcului Mehmet Ali Ağca ar fi avut o altă traiectorie și l-ar fi lovit în plin pe papa Ioan Paul al II-lea?  

Cartea profesorului Mihai Manea vine să ne explice ce s-a întâmplat în realitate, când și de ce și ne propune o incursiune în trecutul violent al omenirii, absolut necesară și plină de învățăminte.

Alte titluri pentru MihaiManea (autor):

Mica enciclopedie a Marelui Război (1914-1918) (2014)

,

Din culisele istoriei (Vol. I) (2019)

,

Din culisele istoriei (Vol. II) (2019)

,

Culegere de surse istorice (Vol. III) Lumea contemporană (2019)

,

Teorii ale conspirației în istorie. O încercare de analiză istorică (2022)

,

Pacea în istorie (2023)

,

Aventurieri, escroci și pretendenți la tron (2023)

,

Curiozități ale istoriei (2023)

,

Bacalaureat 2024 – Istorie (2024)

,

Atlas şcolar de istorie universală (2022)

,