A doua sansa

A doua sansa – Constantin Virgil Gheorghiu. Traducere din limba franceza de Gheorghita Ciocioi 

  „Second Hand Life – titlul initial al cartii A doua sansa, titlu pe care n‑am reusit niciodata sa‑l traduc nici in romaneste, limba mea materna, nici in franceza, limba vietii mele de la maturitate, este prima mea carte scrisa in exil. Titlul cartii este chiar definitia exilatului. O carte tradusa astazi in aproape toate limbile pamantului. Ceea ce imi place cel mai mult la aceasta carte sunt cuvintele pe care le‑am inscris pe prima pagina si pe care le‑am imprumutat din Talmud: «Omul a fost creat dintru inceput ca persoana unica, pentru ca sa se stie ca oricui suprima o singura fiinta omeneasca Scriptura ii imputa aceasta ca si cum ar fi distrus lumea intreaga, si oricui salveaza o singura fiinta omeneasca Scriptura ii socoteste aceasta ca si cum ar fi salvat lumea intreaga» (Talmud Sanhedrin, 4, 5). 

  Acest text din Talmud se potriveste foarte bine tuturor cartilor mele. El poate fi socotit o deviza a existentei mele pamantesti. Si poate, in acelasi timp, sa serveasca drept epitaf pe crucea de la capataiul meu.” (C. V. Gheorghiu) 

  „Cu o jumatate de secol inainte am scris intr‑o duzina de carti lucruri pe care contemporanii mei abia acum daca incep sa le scrie. Daca ar fi publicate pe o coloana mai multe capitole din A doua sansa, iar in coloana alaturata reportaje si comentarii din ziarele de astazi, similitudinea ar fi de‑a dreptul tulburatoare. Mi‑am indeplinit pur si simplu misiunea mea de poet si de martor cu aceeasi religiozitate cu care celebrez, ca preot, Liturghia.” (C. V. Gheorghiu, 1990) 

  Nascut in 1916, Virgil Gheorghiu, dupa ocuparea Romaniei de catre Armata Rosie, va alege calea exilului. Din 1948 a trait in Franta, unde va publica peste patruzeci de carti. Celebrul sau roman, Ora 25, a fost tradus in toate limbile. A doua sansa este cel de‑al doilea roman aparut in exil al marelui scriitor roman. Un roman mult mai elaborat decat primul, tradus peste tot in lume, care descrie realitati romanesti tulburatoare. Un roman care se intoarce, astazi, acasa.