Orasul fetelor

Traducere si note de Anca Barbulescu

Un roman delicios despre glamour, sex si aventura, despre o tanara care descopera ca pentru a fi om bun nu este neaparat nevoie sa fii fata cuminte.

Elizabeth Gilbert se intoarce la fictiune cu o poveste de dragoste aparte, pe fundalul lumii teatrului newyorkez din anii ’40. Spusa intr-un ritm alert, din perspectiva unei femei mai in varsta care priveste in urma la propria tinerete cu un amestec de bucurie si regret, Orasul fetelor exploreaza teme ca sexualitatea si promiscuitatea feminina, dar si idiosincraziile iubirii adevarate.

In 1940, Vivian Morris are 19 ani si tocmai a fost data afara de la Vassar College dupa o evolutie dezamagitoare in primul an. Parintii, oameni cu stare, o trimit in Manhattan sa locuiasca cu matusa ei, care detine Lily Playhouse – un teatru de varieté in centrul insulei. Acolo, Vivian face cunostinta cu un intreg univers de personaje neconventionale si carismatice – animatoare mereu puse pe distractie, un actor sexy, o mare doamna a actoriei, un Don Juan scenarist, o administratoare stricta. Cand Vivian comite o greseala care provoaca un scandal profesional, noua ei viata se rastoarna cu susul in jos, iar consecintele le va intelege de-abia ani si ani mai tarziu. In cele din urma insa, toate acestea o vor face sa vada cu alti ochi genul de viata pe care si-l doreste – si genul de libertate de care are nevoie. Mai mult, experientele tineretii o vor conduce la iubirea vietii ei, o iubire cu totul iesita din comun.

„Pur si simplu unul din cele mai bune romane pe care le-am citit in ultimii ani. […] Un roman-bijuterie, sclipitor.“ – Observer

„Cuceritor si captivant. Un roman mare in toate sensurile cuvantului.“ – The Daily Telegraph

ELIZABETH GILBERT (n. 1969 in Waterbury, Connecticut; studii de stiinte politice la New York University) a devenit celebra odata cu aparitia volumului autobiografic Mananca, roaga-te, iubeste (2006), megabestseller international (peste 15 milioane de exemplare vandute in toata lumea, tradusa in 46 de limbii), aparut in romaneste la Humanitas in 2008 si ecranizat in 2010, cu Julia Roberts si Javier Bardem in rolurile principale. Volumul de povestiri Pelerinii (1997; Premiul Pushcart si nominalizare pentru Pen/Hemingway Award in 1998), aparut si el in romaneste (Humanitas, 2010), reprezinta debutul ei literar. Au urmat romanul Stern Men (2000; Razboiul homarilor, Humanitas, 2011), volumul non-fiction Ultimul barbat american (2002; Humanitas, 2009), finalist in competitia pentru doua premii importante – National Book Award si National Book Critics Award –, volumul autobiografic deja mentionat si continuarea lui, Si am spus da, cu titlul original Committed. A Skeptic Makes Peace with Marriage, devenita curand bestseller in Statele Unite. A publicat doua romane, Razboiul homarilor si Semnatura tuturor lucrurilor, nominalizate la Baileys Women’s Prize for Fiction si finaliste la Wellcome Book Prize. A fost colaboratoare la diverse publicatii, printre care editia americana a revistei GQ, articolele ei primind doua nominalizari pentru National Magazine Award. Un articol din 1997, „The Muse of the Coyote Ugly Saloon“, bazat pe experienta autoarei ca angajata intr-un bar newyorkez, a stat la baza filmului Coyote Ugly. In 2008, revista Time a inclus-o in topul celor mai influenti 100 de oameni din lume. In prezent, traieste in New Jersey.