| General | |
|---|---|
| Year | 2017 |
| Others | |
| Language | Engleză, Română |
| Identification | |
| Format | |
| Dimensions | 23,5x30 cm |
| Pages | 100 |
| Cover | Paperback brosat |
Back to products
Îmi pare rău, sunt așteptată
39,00 lei
Informații suplimentare
Descriere
Iată un subiect pasionant: muzeele sunt la modă! Muzeele se înmulțesc vertiginos! Muzeele sunt în tranziție și în schimbare!
A devenit o evidență că în ultimele decenii a avut loc o creștere spectaculoasă a numărului și felurimii de muzee în lume. Științele și practicile muzeale s-au diversificat foarte mult, iar relația muzeului cu publicul și comunitatea s-a modificat și ea radical.
Sub influența gândirii liberale și a unui neocapitalism ofensiv, muzeele își modifică accelerat filozofia și practica, iar funcțiile lor sunt supuse unei schimbări profunde a raportului clasic dintre conservare / cercetare / comunicare. Dintr-o instituție tipică a modernismului cultural, muzeul trebuie să se adapteze unei lumi postmoderne în frenetică globalizare.
Din anii ’70 și până în prezent, au funcționat diverse definiții ale muzeului, mai mult sau mai puțin adaptate, care au urmărit să înglobeze concepte inedite asupra educației și delectării, au apărut politici culturale modificate după schimbările societale, s-au constituit patrimonii din ce în ce mai variate și mai „imateriale”, s-au pus în operă practici puternic axate pe relaționarea democratică cu publicuri din ce în ce mai amestecate.
Aflat astăzi la intersecția ambiguă dintre pragmatic și cultural, dintre comerț și comunicare, dintre publicul de masă și elită, muzeul este somat să se reinventeze. Supus unei logici a pieței, devenit „templu (din ce în ce mai) spectacular”, muzeul e obligat să se adapteze și internetului, rețelelor sociale și erei digitale în care am intrat, dar și să-și păstreze rolul formativ și identitar. Devenit centru al unor comunități umane diverse, muzeul trebuie de asemenea să-și asume un rol de socializare și convivialitate. Într-o lume postcapitalistă a mondializării galopante, muzeele trebuie deci să „producă democrație” fără a-și neglija standardele. Iată câteva idei culese dintr-un ocean problematic foarte vast, abordat de nenumărați specialiști și comentatori avizați.
Este acest moment de schimbare majoră pozitiv sau negativ pentru muzee? Cum reacționează muzeele românești, dar și cele din străinătate față de aceste provocări inedite ale prezentului? Cum se poziționează artiștii, curatorii, criticii de artă și teoreticieni față de asemenea teme arzătoare? Despre toate aceste aspecte importante veți afla informații pasionante în dosarul acestui număr, coordonat de curatoarele de muzeu Valentina Iancu și Mălina Ionescu.
Magda Cârneci, Redactor-șef
Alte titluri pentru MagdaCârneci (ingrijita-de):
Revista ARTA #19/2016. Premiile UAP / UAP Awards (2016)
,
Revista ARTA nr.30 (2018)
,
Revista ARTA nr.31 (2018)
,
Revista ARTA nr.32 (2018)
,
Revista ARTA # 38-39 (2019)
,
Revista ARTA #13 / 2015. Ceramica românească azi / Romanian contemporary ceramics (2016)
,
Revista ARTA #16-17 / 2015. Arta sticlei / Glass Art (2016)
,
Revista ARTA #20-21/2016 (2016)
,
Revista ARTA #24-25 / 2017 (2017)
,
Revista ARTA nr.33 (2019)
,
