Putere si imaginatie. Studii de politica si literatura

Leonidas Donskis a realizat o explorare originala a imaginatiei politice care este eficienta in ceea ce priveste subiectul, mitul, naratiunea si limbajul si prezinta punti de legatura cu teoria sociala, ideologia politica, gandirea utopica si paradigma culturala. Aceasta legatura intre produsele imaginatiei si valorile sociale face din acest volum o contributie binevenita la domeniul tot mai amplu al esteticii. Volumul reprezinta totodata o contributie valoroasa in ceea ce priveste constiinta politica. Daca nu dorim sa intelegem cum actioneaza politica in viziunea si practica politica, atunci vom ramane vulnerabili in fata victimizarii prin manipularea imaginatiei. Robert Ginsberg, Director, Centrul International al Artelor, Stiintelor Umaniste si de Cercetare a Valorilor

In zilele noastre, a avea o naratiune istorico-politica inseamna a avea o politica viabila, mai degraba decat tactici travestite in politica. Politica devine imposibila fara o poveste, in forma unei intrigi convingatoare sau a unei viziuni inspiratoare. Acelasi lucru se aplica literaturii bune. Cand o metoda da gres in demersul nostru erudit, sau cand noi dam gres fata de metoda, apelam la o poveste – faptul seamana foarte mult a Umberto Eco. Acolo unde limbajul savant esueaza, fictiunea devine o modalitate de iesire din necaz printr-o interpretare a lumii din jurul nostru.

Amuzant este ca politica nu functioneaza fara povestile noastre. Aceasta inseamna ca politica moderna are nevoie de stiintele umaniste mult mai mult decat ar banui politicienii. Fara relatarile de calatorie, umor, ras, avertizare si moralizare, conceptele politice tind sa devina pustii. Pe buna dreptate observa, la un moment dat, Karl Marx, ca a invatat mai multe despre viata economica si politica a secolului al nouasprezecelea din romanele lui Honoré de Balzac decat de la toti economistii epocii pusi laolalta.

***

…literatura clasica ne permite mai mult decat orice altceva studiul imaginatiei morale moderne si intelegerea naturii tensiunii dintre valoare si adevar. Acelasi lucru se aplica literaturii moderne care ar putea fi bine definita drept campul de confruntare dintre notiuni opuse asupra lumii si umanitatii.

…Imaginatia morala moderna constituie un model simbolic pentru seturi de concepte si intuitii etice, valori si atitudini morale, memorii si sentimente colective si reprezentari si imagini ale sinelui si ale alteritatii in cadrul carora incercam sa ne explicam pe noi insine si lumea din jurul nostru.

Niciun text academic din domeniul teoriei politice sau al stiintei politice in general nu va putea vreodata sa inlocuiasca piesele si sonetele lui Shakespeare, comediile lui Machiavelli, jurnalele de calatorie ale lui Daniel Defoe, maximele filozofice ale lui Voltaire sau fabulele lui Orwell. Lectiile lor politice sau morale sunt cruciale acum cand politicile in sens clasic sunt aproape anihilate de birocratia moderna cu nenumaratele sale politici tehnice, cand tehnocratia isi asuma cu mandrie rolul de democratie si cand politicile de putere brutale, fanatismul, bigotismul si lasitatea se deghizeaza in lupta pentru pace si demnitate umana, jucand un rol sinistru in lumea contemporana.

Aceasta ne permite sa presupunem cu certitudine ca ideile si preocuparile morale ale marilor scriitori nu vor deveni niciodata desuete atata vreme cat este avuta in vedere capacitatea literaturii de a adresa intrebari critice, de a arunca mai multa lumina sau de a afecta politicile debreiate. Leonidas Donskis

Teza fundamentala a operei de fata este aceea ca literatura clasica ofera o cheie mai adecvata pentru intelegerea structurii si a schimbarii din societatea umana decat o fac operele de filozofie politica. Leonidas Donskis exploreaza legatura dintre valorile sociale ale unei epoci istorice si operele literare semnificative, descoperind o foarte apropiata intercorelare intre acestea. Autorul conchide cu indreptatire:

Abordarea pe care Leonidas Donskis o ofera subiectului este una care combina teme si metode de cercetare specifice istoriei culturii si ideilor cu cele ale esteticii. Autorul realizeaza o analiza patrunzatoare a unor sentimente umane pe care le-am putea denumi plenare sau extreme, precum ar fi ura. Asa cum remarca unul dintre exegetii cei mai remarcabili ai operei donskiene, Robert Ginsberg, printre cele mai interesante idei enuntate de autor in aceasta lucrare este aceea ca ura sta in centrul distopiilor literare si al sistemelor politice opresive sub forma de ura de sine, ura fata de altii sau ura fata de umanitate, in general. Desi autorul ne poarta pana in adancurile nebanuite ale imaginatiei destructive, acesta ne transmite si un mesaj pozitiv, acela ca pana si in regimurile cele mai opresive si mai dornice sa distruga si sa perverteasca personalitatea umana, demnitatea individului nu a putut fi anihilata si aceasta a iesit la lumina in momentele de cumpana contribuind la esecul acestor mari utopii.

Nu mai este, cred, cazul sa mai subliniez valoarea si importanta acestei opere pentru societatea romaneasca de astazi, puternic divizata, aflata in fata unor intrebari fundamentale cu privire la valori, spirit democratic, europenism si spirit national etc. Sunt convins ca publicarea acestei carti va contribui la gasirea unor posibile raspunsuri de catre fiecare cititor roman in parte. Silviu Miloiu