Cartea cu delfini. Convorbiri cu Ana Blandiana

„Aveam 25 de ani cand m-am apucat, ca-n Voltaire, sa-mi lucrez gradina si cand am descoperit ca tot ce e firesc e miracol. Cred ca este cea mai mare descoperire pe care am facut-o in viata. In afara de sentimentul ca nu sunt niciodata singura, aceasta recunoastere continua a minunii este pentru mine definitia lui Dumnezeu.

Inrudirea mea cu Eminescu si Blaga este de natura mai mult spirituala decat stilistica. Asa cum toata lumea observa in copilarie ca seman cu bunicul, desi el era un taran batran, iar eu o fetita nascuta la oras, sunt mandra ca seman cu ei, desi apartinem fiecare altui fragment al istoriei poeziei, pentru ca, de fapt, nu paginile, ci sufletele noastre seamana.

Cred ca a fi liber oricand si oriunde inseamna a gandi totul cu propriul tau cap, a supune totul spiritului tau critic, fara a accepta controlul nici unei cenzuri, oricat de corecte. Libertatea este refuzul fiecarui om, in fiecare clipa, de a lasa pe altul sa gandeasca in locul sau.

Eram destul de mica atunci cand mi-am dat seama ca este mult mai simplu sa fii bun decat sa fii rau. Am avut intotdeauna un fel de mirare amestecata cu mila fata de cei ce faceau rau, cand asta presupunea efortul de a-l face. Cu timpul, am ajuns sa cred ca omul – care se naste bun – trebuie doar sa aiba grija de acest dar primit la nastere, sa nu-l piarda, sa nu-l degradeze, sa-l exerseze ca pe orice talent care, neexersat, dispare.“ — ANA BLANDIANA

SERENELA GHITEANU este doctor in literatura franceza la Universitatea din Bretagne-Sud, Franta (2009) si conferentiar universitar. Din anul 2006 este cronicar de carte pentru Revista 22. Cronicile sale aparute in diverse reviste culturale sunt reunite in volumele Ora de citit (2011), A doua ora de citit (2015), A treia ora de citit (2021). A publicat in limba franceza volumele: Sylvie Germain: La Grace et la Chute (2010), Nancy Huston et Nina Bouraoui: Question d’identité (2013), Marguerite Duras ou le goût du vertige (2016). In revistele online Litero-mania si Optmotive a publicat proza scurta.

ANA BLANDIANA (nume literar al Otiliei-Valeria Coman, casatorita Rusan) s-a nascut la Timisoara, la 25 martie 1942. Studii de filologie romanica, licentiata a Facultatii de Filologie a Universitatii din Cluj. Burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin. Carti de poezie: Persoana intai plural, 1964; Calcaiul vulnerabil, 1966; A treia taina, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Intamplari din gradina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de prada, 1986; Alte intamplari din gradina mea, 1987; Intamplari de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; In dimineata de dupa moarte, 1996; La cules ingeri, 1997, 2003, 2004; Cartea alba a lui Arpagic, 1998; Balanta cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005, Intoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apa, 2010; Orologiul fara ore, 2016; Variatiuni pe o tema data, 2018; Integrala poemelor (2019). Carti de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasa dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Orase de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul in multimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatura, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013; Istoria ca viitor, 2017. Carti de proza: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitatie de cosmar, 1995 – nuvele; Orasul topit si alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele; Povestiri fantastice, 2016 – nuvele. Cartile sale de poezie si de proza au aparut in traducere, incepand din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franta, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud. Premii literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Romane, 1970; Premiul pentru proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1982; Premiul International „Gottfried von Herder“, Viena, 1982; Premiul National de Poezie, 1997; Premiul „Opera Omnia“, 2001; Premiul International „Vilenica“, 2002; Premiul International „Camaiore“, 2005; Premiul Special „Acerbi“, 2005; Premiul „Poetul European al libertatii“, 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin", 2018. Interdictii de publicare: 1959–1964, 1985, 1988–1989. In 1990, Ana Blandiana reinfiinteaza PEN Clubul Roman, al carui presedinte devine. Este unul dintre initiatorii Aliantei Civice, pe care o conduce intre 1991 si 2001. Fondator si presedinte al Academiei Civice, care realizeaza, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, de la Sighet. Membra a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ si a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).