Bijuteria
”Bijuteria” este primul volum al trilogiei The Lone City, o fictiune destinata adolescentilor. Nascuta si crescuta in Mlastina, Violet a fost sortita sa fie mama-surogat pentru bogatasi si este cumparata la licitatie de Ducesa din Lac. Adolescenta trebuie sa accepte realitatile urate cu care se confrunta… asta in timp ce se lupta sa supravietuiasca. Dar, inainte de a-si accepta soarta, ea cunoaste un tanar fermecator, de care se va indragosti iremediabil. Insa relatia lor interzisa va avea consecinte nebanuite. Aflata la granita dintre supunere si revolta, Violet trebuie sa decida daca este dispusa sa riste pentru propria libertate.
Trandafirul alb. Seria Orasul Solitar. Volumul 2
Violet fuge departe de Bijuterie, departe de o viata de servitute, departe de Ducesa din Lac, care o cumparase la Licitatie. Cu Ash si Raven alaturi, Violet va avea nevoie de toate puterile pentru ca ea si prietenii ei sa scape cu viata din Bijuterie. Dar indiferent cat de departe fuge, Violet este prinsa in mijlocul rebeliunii care mocneste in suburbiile Orasului Solitar si in care ea are un rol important. Violet trebuie sa decida daca este suficient de puternica pentru a se ridica impotriva Bijuteriei si a tot ceea ce a cunoscut vreodata.
Fragment din cartea "Trandafirul alb. Seria Orasul Solitar. Vol. 2" de Amy Ewing:
"Legiuitorii secolului al XIX-lea se chinuiau sa tina pasul cu noua realitate reprezentata de capitalismul industrial si de compania cu raspundere limitata, concept introdus pentru prima oara in Marea Britanie in anul 1855. In acea perioada, fenomenul falimentului era larg raspandit. Intre 1817 si 1869, numarul cazurilor de faliment in randul firmelor englezesti a crescut de cinci ori. Fenomenul se intalnea la tot pasul, iar efectul sau era atat de nociv, incat acesta ajunsese o tema predilecta a celor mai populare romane si piese de teatru. Esecurile in afaceri – mai mult de 10 000 pe an – reprezentau un dezastru pentru multi antreprenori si investitori, insa erau o mana cereasca pentru contabili, prin urmare serviciile prestate de acestia s-au raspandit cu repeziciune.
La mijlocul secolului al XIX-lea, contabilitatea ca profesie era in continua schimbare. Nici macar semnificatia termenului contabil nu prinsese contur. Potrivit lui William Hazlitt, denumirea fusese adoptata de o multime de camatari, agenti de pariuri, interlopi si alte categorii de oameni dubiosi. „Contabilii" erau preocupati de mult mai multe lucruri decat situatiile financiare. In Mica Doritt (1855- 1857), opera scrisa de Charles Dickens, un anume domn Rugg, un ins rotunjor la fata, se prezenta publicului larg – folosindu-se in mod intentionat de o exprimare vaga – drept „subcontractor, contabil, recuperator de datorii". Cam asa s-ar putea descrie felul in care au debutat Samuel Price, Bradley si Barnard, o firma de „contabili de interes public, licitatori si agenti pentru cesionari si creditori aflati in faliment"."
