Recursul în casație în procedura penală română

Recursul în casație este calea extraordinară de atac în procesul penal român actual prin care Statul, prin Ministerul Public, dar și persoanele anume desemnate de lege promovează un control judecătoresc în cadrul căruia Înalta Curte de Casație și Justiție verifică dacă hotărârile sunt conforme cu regulile de drept aplicabile, în vederea desființării sentințelor și deciziilor necorespunzătoare, reprezentând astfel un mijloc de a repara ilegalitățile. Prin faptul că dă posibilitatea părților din cauze să invoce în mod direct în față instanței supreme o serie de chestiuni legate în principal de interpretarea legii, se poate afirma că recursul în casație reprezintă și un instrument eficient de unificare a practicii judiciare. 

Având în vedere că, de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, în practică s-au ivit diverse probleme privind aplicarea textelor de lege din materie, în special în ceea ce privește hotărârile supuse recursului în casație și cazurile în care se poate formula această cale extraordinară de atac, pe lângă aspectele de drept comparat și referirile teoretice substanțiale pe care le conține, monografia Recursul în casație în procedură penală română prezintă și o analiză pertinentă a jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a deciziilor Curții Constituționale a României în domeniu. 

De aceea, cartea Recursul în casație în procedura penală română poate fi de folos nu numai profesioniștilor dreptului (teoreticieni și practicieni deopotrivă), ci și tuturor celor care sunt implicați în procese penale și doresc să cunoască modalitatea în care Înalta Curte de Casație și Justiție interpretează dispozițiile legale ce reglementează recursul în casație.