Paraclisul si Acatistul Sfintilor Trei Ierarhi

"Impreuna-cinstirea Sfintilor Trei Ierarhi in cultul public al Bisericii a fost instituita in veacul al XI-lea de catre episcopul Ioan Mavropus al Evhaitelor, in urma unei dispute ivite in cadrul elitei credincioase bizantine cu privire la statutul si slava cuvenite, intr-un grad mai mic sau mai mare, celor trei mari sfinti episcopi ai veacului al IV-lea: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur. Traditia spune ca acestia s-au aratat episcopului Ioan, unul dintre cei mai luminati ierarhi ai timpului, poruncindu-i sa indemne pe credinciosi sa nu se mai certe intre ei, deoarece toti trei sunt ca unul singur inaintea lui Dumnezeu. Implinind porunca Sfintilor, episcopul ii sugera imparatului Alexie I Comnenul sa se instituie o noua sarbatoare in cinstea celor Trei Ierarhi in luna Ianuarie, pe data de 30, deoarece in cursul acestei luni fiecare dintre sfinti avea cate o zi de praznuire. Noua sarbatoare s-a generalizat in intreaga Biserica ca fiind „cu tinere”, eclipsandu-le in importanta pe celelalte mai vechi.

Slujba Sfintilor Trei Ierarhi a fost impodobita cu cantari de catre neoimnografi precum episcopul Ioan al Evhaitelor, care a compus cele doua canoane de la Utrenie, Nil Xantopulos, care a alcatuit stihirile de la Litie si de la Stihoavna, si altii.

O contributie romaneasca la imbogatirea formelor de exprimare a cultului Sfintilor Trei Ierarhi in pietatea ortodoxa o reprezinta Acatistul si Paraclisul care au fost alcatuite in cinstea lor.

Acatistul Sfintilor Trei Ierarhi a fost alcatuit in doua editii diferite, dintre care, cea mai veche, din anul 1893, este atribuita psaltului Illarion Effraim, despre care se presupune ca ar fi activat in Manastirea Caldarusani, si una mai noua, alcatuita de catre doi preoti din Botosani, Dumitrache Stamate si Hristofor Manoilescu si tiparita de catre preotul Gheorghe Th. Gheorghiu la Botosani in anul 1932. Mai exista si Acatistul Sfantului Vasile cel Mare alcatuit de catre Arhimandritul Gherman Ionescu de la Tazlau, tiparit pentru prima data la Iasi, in anul 1879.

Paraclisul Sfintilor Trei Ierarhi, la care Cezar Florin Cocuz a lucrat cu dragoste si migala, urmand traditionalelor cantari psaltice, este inspirat din lucrarea lui Vasilikis Vasilopulos: „Sfintii Trei Ierarhi – Viata si Paraclisul” si acopera o necesitate: intregeste dorinta de a sarbatori pe marii dascali si ierarhi ai Bisericii cu cantare impodobita dupa cum ei insisi au impodobit Biserica cu pilda vietii lor jertfelnice si roditoare. Deja Paraclisul Sfintilor Trei Ierarhi se canta in biserica manastirii „Sfintii Trei Ierarhi” din Iasi spre bucuria Sfintilor ocrotitori, a slujitorilor si inchinatorilor si mai ales a celui ce a trudit la alcatuirea si diortosirea acestei slujbe.

…

Incredintat fiind ca, prin publicarea sa, Paraclisul si Acatistul Sfintilor Trei Ierarhi, va imbogati repertoriul multor psalti ai sfintelor noastre biserici, doresc protopsaltului manastirii, Cezar Florin Cocuz, sa isi continue cu ravna rodnica sa lucrare pentru a se impartasi de bucuria slugii celei bune care si-a inmultit talantul incredintat."