Marturisiri

Cand incepi sa scrii despre Dumnezeu, pana fie cade din mana, fie incepe sa cante, nu o melodie, ci un ritm, in care autorul devine harfa prin care Cel slavit se revarsa polifonic in materie. Ai nevoie de curaj, pentru ca Subiectul se reveleaza cu o autenticitate care nu ingaduie plagiatul. Cand scrii despre Dumnezeu, creatia devine frumusete si se exprima prin bucurie: mintea si inima se inalta, sensibilitatea depaseste limitele umanului, devenind potir in care Nepatrunsul isi afla odihna.

     A citi poezie crestina astazi apare ca o preocupare desueta, dar crestinismul autentic nu se „marchetizeaza”, nu este atins de mercantilism. De aceea, pentru cei care au curajul de a o face, poezia se preface in rugaciune, coborand din minte in inima. Prin acest compendiu de teologie esentializata, Parintele Constantin Guzga ne propune sa revenim la inceputuri, „despuiati de patimi, parasiti de moarte”, cu o singura conditie: sa fie citit in duh de rugaciune si ethos romanesc.

                                                                                                                                               Pr. Dan Sandu