I. L. Caragiale a trait in Bucuresti, cu mici intreruperi, aproape 35 de ani. Ne-am gandit sa privim mai cu luare-aminte locurile pe unde au trecut scriitorul si personajele sale, prin Capitala sfarsitului de veac XIX. Daca o Masina a Timpului ne-ar transporta in Bucurestii de la 1870‑1890, chiar in plin centru, ne-am crede in alta lume. Majoritatea cladirilor de atunci nu mai sunt in picioare. Unele dintre strazile de azi nu erau inca deschise, iar altele, vechi, au fost rebotezate si chiar desfiintate. Nicio harta din epoca, nici intrebarile puse trecatorilor nu ne-ar ajuta prea mult: edificiile si institutiile aveau alte denumiri si, intrucatva, alte rosturi decat cele de azi, iar multe dintre ulite, cum spuneam, alt nume. Ne-am simti straini in propriul oras. Caragiale, personajele sale si prieteni de-ai sai vorbesc ori fac aluzie la locuri azi fara relevanta in toponimia Bucurestilor, la obiceiuri iesite din intelegerea veacului XXI. Sa descifram impreuna ceva din vechiul oras: este Capitala in care a trait si a creat Caragiale!
