Franturi de cer

Societatea de astazi ne cere sa aratam mai mult decat suntem cu adevarat. Da valoare doar celor care stralucesc. De aceea pierde dimensiunea suprarationalului. Uita sa caute cele care depasesc perceptia ei limitata.

Pozitia fiecaruia in fata credintei, a drumului sau duhovnicesc, ramane un drept irevocabil si totodata o responsabilitate personala.

In vreme ce urmarim oameni de toate felurile strabatand cararile vietii, negresit in noi se nasc imagini care ne reamintesc cat de determinante sunt alegerile noastre. Ca, in cele in urma, nu suntem cei care credem, nu suntem cei care sustinem ceva, suntem drumurile pe care am ales sa umblam.

Deseori spunem minciuni sinelui nostru, straduindu-ne sa infrumusetam alegerea gresita. Vorbim incontinuu despre cat de important este sa fii sinele tau in aceeasi clipa cand, cei mai multi dintre noi, ne prefacem mereu ca suntem altcineva. De la cele mai simple lucruri, cum este imbracamintea, locurile in care iesim, relatiile noastre cu ceilalti, pana la cele mai importante, cum sunt idealurile si valorile credintei noastre… sa nu fim noi insine este destul de obisnuit. Este insa si foarte epuizant.

Asadar de ce sa nu fii simplu sinele tau? Cel mai probabil, motivul pentru care purtam masti si ne prefacem a fi altcineva decat ceea ce suntem, este pentru ca nu stim cine suntem exact. Poate ca toate acestea sunt o parte a unei calatorii catre descoperirea sinelui nostru, si dupa ce purtam multe masti, ne dam seama ca nu avem nicio nevoie de ele, fiindca suntem fericiti fara sa ne prefacem.

Uneori nu constientizam ca am adoptat comportari care nu au legatura cu adevaratul nostru sine. Uneori este mai putin stresant si mai usor sa ne prefacem a fi altcineva. Alteori este mai atragator, pentru a ne face placuti uneia sau mai multor persoane. Insa ceea ce ignoram este faptul ca pe termen lung nu vom deveni fericiti si vom fi mereu inchisi in altceva.

Adevarul este ca cel mai bun dar pe care-l putem face sinelui nostru este sa fim autentici. Sa strabatem cararea noastra si sa ne adunam comoara privind mereu in sus, spre cer! Atunci vom constientiza ca franturile vietii noastre sunt cele care ne vor ajuta sa cream cel mai frumos mozaic din cer!

Franturi de cer… impreuna cu El!